Citat:
În prealabil postat de ioan cezar
Fratilor si surorilor,
am deschis acest topic deoarece un bun prieten al meu, poate si al vostru, nazuieste sa se converteasca la Ortodoxie (daca ma exprim corect) si intampina mari dificultati in relatiile cu ceilalti credinciosi.
Asa cum il cunosc, prietenul meu e un om cu adevarat dornic sa fie un bun crestin. Sunt sigur ca Il iubeste sincer pe Domnul, ca iubeste frumusetea slujbelor noastre, ca a gasit in Sfintii Parinti si in preotii nostri indrumatorii adevarati pentru o viata in Hristos, pentru mantuire si desavarsire.
Dar el se astepta sa gaseasca in Biserica mai multa apropiere sufleteasca, spera sa simta ca oamenii isi poarta unii altora poverile, ca se iubesc dechis, ca se sustin etc.
Se simte oarecum stingher in comunitatea euharistica.
Mi-a marturisit ca este trist...
|
Roaga-te pentru el, pentru ca bunul Dumnezeu sa-i daruiasca bucurie in suflet si sa-i alunge mahnirea.
Poate nu a gasit o comunitate care sa-l primeasca cum trebuie. Cel mai ok ar fi sa mai caute si alte biserici si sa se stabileasca intr-una. Usor, in timp, se va forma o legatura intre el si comunitatea aceea.
In FIECARE biserica si in fiecare comunitate exista "bisericute", grupuri de oameni stransi uniti care isi impartasesc necazurile, bucuriile. Dar trebuie sa stea un timp intr-o comunitate.
Dar vezi tu, oarecum cred ca a inteles putin gresit duhovnicia Ortodoxa, avand probabil o experienta anterioara usor gresita; eu inteleg ca el se asteapta la un altfel de discurs, poate putin fatarnic, care nu o sa-l gaseasca in Ortodoxie. Incearca sa nu-l imbeti cu vise si cu promisiuni, pentru a nu sapa mai adang groapa dezamagirii.
Intr-o vedenie, Dumnezeu a descoperit unui pustnic urmatorul lucru: pe o mare involburata, erau multe barci cu ingeri. In apa erau multimi de oameni care se straduiau sa stea la suprafata, unii se inecau, altii se zbateau. Ingerii se straduiau sa-i ridice in barci, dar unii nu vroiau. Pe cei pe care il ridicau in barci ii duceau la mal, unde ii lasau sa se odihneasca, le dadeau de mancare, ii povatuiau bine, le dadeau un toiag si le aratau drumul pe care sa mearga.
Viata duhovniceasca ortodoxa nu este deloc asemanatoare cu mistica protestanta si nici cu cea catolica. Viata duhovniceasca ortodoxa este si o mica pustnicie in mijlocul lumii pe care trebuie sa si-o asume.
E posibil ca el sa-si doreasca mult acelasi discurs de: "frate si sora si Domnul Isus", discurs fals, plin de iubire falsa, dar pe care el l-a luat de bun si cu care s-a obisnuit.