Subiect: Sfintii Zilei
View Single Post
  #5  
Vechi 26.01.2012, 05:50:19
tabitha's Avatar
tabitha tabitha is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 06.04.2011
Locație: usa
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.955
Implicit 25 Ianuarie

Citat:
În prealabil postat de cristiboss56 Vezi mesajul
Biserica Ortodoxă pomenește astăzi pe Sfântul Grigorie Teologul sau de Nazians, arhiepiscopul Constantinopolului, Sfântul Bretanion, episcopul Tomisului, Sfântul Cuvios Părinte Publie și pe Sfântul Părinte Maris.
Am gasit si o icoana a Sfantului Bretanion, care a fost primul episcop cunoscut pe teritoriul romanesc.
Iata un episcop cu o figura foarte umila, dar care a stiut sa fie foarte ferm la nevoie.
(nu l-am gasit in Sinaxar si am inteles ca a fost adoptat dupa "Martirologiul Roman")




Cuviosul Publie a fost un sihastru originar din Zevgma, pe langa raul Eufrat. Traia retras in munti, unde isi sapase o pestera mica. Pentru ca i se dusese vestea, pe cei care veneau sa-l vada si vroiau sa traiasca ca si el, i-a indemnat sa-si faca chilii mici, pe langa a sa, si ii cerceta des pentru a le intipari in suflet virtutile. Zice in Sinaxar "caci si painea le-o cumpara cu cantarul si de gasea la unul mai multa, il numea rob al pantecelui si iubitor de satiul trupului. Iar de gasea ca vreunul deosebea faina de tarate, ii zicea ca se face partas al desfatarilor sibaritice. Si noaptea, fara de veste, mergand pe la usa fiecaruia, daca il afla facandu-si rugaciunea, se departa tacand; dar de simtea pe vreunul dormind, lovea cu mana in usa si-l mustra cu cuvantul".

Sfantul Parinte Maris fusese in lume un tanar frumos si cu darul de a canta. Insa a fugit de lume si a trait treizeci si sapte de ani intr-o chilie mica, intr-un sat numit Omir. In chilie era umezeala care venea de la muntele vecin, insa chiar daca il vatama, parintele n-a vrut sa schimbe locuinta pana la sfarsitul vietii. Iubea simplitatea si a trait nouazeci de ani, intrebuintand haina din par de capra si hranindu-se cu paine si cu putina sare. Mai scrie in Sinaxar ca "dorind de multa vreme sa vada aducandu-i-se dumnezeiasca Jertfa, un preot a intrebuintat mainile diaconilor in loc de altar si inaintea cuviosului a sfintit Jertfa cea mantuitoare; iar cuviosul umplandu-se de toata dulceata i se parea ca vede cerul insusi. Si asa bine vietuind si la ceruri luandu-si zborul, se veseleste impreuna cu toti sfintii in locasurile lui Dumnezeu."
Reply With Quote