Copii fiind, părinţii nu ne dadeau voie să mergem cu sa colindam.Şi atunci,în vremea copilariei mele tot pentru bani mergeau copii pe la case sa colinde, doar ca atunci era o mai mare deschidere catre cele tradinţionale şi multă lume primea copii mai ales pe cei cunoscuţi să le faca urari de sarbatori.

În oraşele mari este riscant să primeşti mascaţi în casă deoarece ar putea fi oricine, dar Craciunul nu ar fi Craciun şi nu ai simţi ca eşti roman daca nu ai auzi pocnitori,nu ai vedea copii cu clopoţei în mâna pe strazi şi pe scarile blocurilor întreband "primiţi cu colindul?"

Acum ceva ani locuiam în Bucureşti şi a venit un grup de studenţi de la teologie cu colindatul.Nu voi uita nicodată cât de frumos au colindat şi cum toate uşile erau deschise iar apoi am coborât împreuna cu ei în faţa blocului şi am cântat colinde.

Este foarte adevarat că nu se mai da importanţă cuvintelor dar tot noi suntem de vina ca nu vorbim cu copilaşii să le explicam ce înseamna acesta sarbatore şi să le cerem ca la anul să ne cante un colind mai frumos şi mai lung ci,le dam banii ca să scapăm de ei căci avem multă treaba.
Când sunt singura acasă şi trebuie să mă ocup de toate eu aşa fac!