[catalin2]

În prealabil postat de MariS_

De ce a fugit Iona de Dumnezeu? Raspunsul il aflam in ultimul capitol.

Capitolul 4.
1. Şi Iona a fost cuprins de mare supărare şi s-a aprins de mânie.
2. Şi a rugat pe Domnul, zicând: "O, Doamne, iată tocmai ceea ce cugetam eu când eram în tara mea! Pentru aceasta eu am încercat să fug în Tarsis, că ştiam că Tu eşti Dumnezeu îndurat şi milostiv, îndelung-răbdător şi mult-milosârd şi Îţi pare rău de fărădelegi.

Iona recunoaste sincer ca el credea intr-un Dumnezeu milostiv, dar si al pedepselor, un Dumnezeu bun, dar si neindurator, un Dumnezeu al iubirii, dar si al dreptatii. Insa dreptatea, asa cum o vedea el: mila pentru ai Lui, neindurare pentru ceilalti. Era mai degraba un soi de "calcul" din care trebuia sa reiasa ca Dumnezeu era bun doar cu "poporul ales". Pentru "poporul ales" era necesara mila, aici o admitea si Iona si se bucura daca o afla, dar nu si .."pentru catelusi", nu pentru altii, nu pentru cei ce nu faceau parte din "poporul ales". Iata, insa, ca Dumnezeu nu il pedepseste pe Iona, ii da doar o lectie! Aceeasi lectie o va da mai tarziu si "poporului ales".
Har, smerenie si jertfa de sine.

Si ce legatura are cu poporul ales? Iona spunea ca se va face de ras, ca va profeti ca cetatea va fi nimicita si apoi nu se va intampla asta. Ii era teama din cauza pierderii slavei lumesti. Tu toate le vezi prin prisma ecumenismului.