Georgiana_sad, daca ai fi dat jos poza ai cu ranjetul copilei ce ma ademenesht pe mine sa-mi zboare gandul la pacte, poate tzia-shi mai fi zis cateceva, dar se pare ca ai invatzat la lucrul tau, la dansurile practicate sa-tzi chiar placa sa-shi piarda cumpatul ashtia cazutzi in patima ca mine, shi sa le fuga ochii dupa un suras sau o privire catre ei...
totushi hai sa-tzi mai dau un sfat:
poi spui ca mama ta suferea de boala respectiva, poi nu mai crede in diagnosticul ala ce se termina cu folosirea somniferelor o viatza ca sa ajungi shi tu sa patzeshti ca ea, adica batjocorita in a fi transformata in leguma...
boala de nervi poate avea insa aspecte neurologice, aspecte fizice, ca tumori, mici edeme cerebrale, chiar hemoragii, poat avea perturbatzii traseele nervoase fiind in dezechilibre chimice cum e cazul consumatorilor de tutun sau cafea ness sau droguri sau aia dependentzi de cafea naturala sau desfranatzii visatori, sau aia care mananca multe dulciuri sau prajituri gustoase sau creme shi frishca shi altele...
deci boala ta poate avea aspecte neurologice, organice, care shi acestea se remediaza printro viatza in buna randuiala, cum spunea cineva folosind rugaciunea, cu un pic de lacrima, cu un suspin, cu un strigat dupa mila lui Dumnezeu, cu o framantare launtrica a problemelor tale reale, cu indrazneala de a te apropia de Hristos ca sa te vindeci,
dar dumneata ai intrat pe panta confirmarii diagnosticului, adica cautzi sa confirmi ideea ca daca mama ta a patzit nenorocirea de la cartzile psihiatrilor shi psihologilor, atunci shi tu chiar ai vrea s-o patzeshti la fel, adica sa te lashi a fi cobaiul lor, al curiozitatzilor lor bolnave ca in final sa te trateze lafel cu boabe, cu ierburi, cu plante, cu o privire de sus ca shi catre o handicapata, care iata ishi plange de mila shi n-are ce face ishi accepta situatzia...
deci problemele psihice nimeni nu le cunoashte, iar cei ce cred ca le cunosc shi le stapanesc, mint... braveaza, se incred in puterile shi mintzile lor mai bolnave decat ale pacientzilor... pe care zic ca-i trateaza, mare dorintza, frumos deziderat, dar fara Hristos ajunga sa faca shi ei ce se pricep, cu rezultatele care le pot obtzine...
deci nu vreau sa nesocotesc medicii sau cei care itzi mai dau cate un tratament...
dar nadejdea orice ai face, shi unde vei merge, nu tzi-o pune in om, in tine, ci in Hristos shi cei cu care discutzi, care te lamuresc, cu care te sfatuieshti ca sa nu ajungi sa crezi in poveshti sau in shtiintza sau in vise sau in nalucirile vrajitorilor, shi nici macar in visele tale, ca haos shi imaginei derulante shi izbucniri nalucitoare shi tampenii avem fiecare in minte, cel putzin, eu sunt full cateodata ca shi eu ma mir ca multe dracovenii ma mai bantuie...
Dar tu trebuie, sa-tzi tzii crucea, sa-tzi urmezi calea cea stramta, care trebuie sa treca pe la bac, daca nu acum la anul sau cand s-o mai da, shi nu fa din ieshirea din turma shcolara pe poarta din dos un eveniment al dezastrului, ca nu e nimic daca pici, eu am picat la facultate cu 8,01 shi a fost o cumplita tragedie, dar pentru ca nu se ashtepta nimeni, n-am murit deshi m-a afectat foarte rau, apoi am dat iar shi am intrat, dar facultatea nu m-a invatzat mai nimic bun, decat ca am o diploma shi tot singur a trebuit s-o iau de la capat shi sa invatz ceva ce n-am facut in facultate, ca sa-mi cashtig o pita, dar cine sa ma angajeze, ca la cate firme nu m-am dus shi totzi se uitau la mine ca la un schizofrenic... dar ce e un schizofrenic in mintea lor altceva decat un boschetar? shi un boschetar altceva decat unul de care trebuie sa te fereshti... pana la urma m-a ajutat Hristos acolo unde a inclinat inima mea...
tu acum citeshti din shtiintzele medicale shi te sperii, dar studentzii la medicina cand invatza au aceasta nenorocire pe capul lor,
oriceboala pe care o invatza shi ei o au, shi ei parca o au, shi intra intr-un fel de complexare, un fel de stress ca vad in ei, shi la ei, semnele bolilor, deci e un fel panica shi disperare ca nu cumva sa avem boala, mai ales alea nevindecabile, shi la care au predispozitzie ca au avut parintzii lor, deci intra la idei, nu i le mai scotzi din cap, shi se incapatzaneaza sa creada ei ca e asha cum cred ei ca defapt sunt shi ei bolnavi, vor peundeva sa le fie cuiva mila de ei, shi lor inshile le este mila de ei shi se magulesc shi plang amarnic, dar nu pentru pacate ci pentru un fel de fatalitate trista, un amar, shi in loc sa-shi accepte crucea, soarta shi sa caute sa ajunga la Cel care ii cheama, ei se deznadajduiesc shi ishi gasesc scaparea in comuniunile cu nesimtzitzii, cu gashca de alcolishti shi de fumatori care ii trateaza cu pacate shi dintr-odata observa ca nu mai au nicipedracu... dar sunt aparentze, ca defapt shi-au umplut sacul cu pacate, cu nenorociri, shi au luat drumul lumii, drumul dezmatzului, al anturajului, al lipsei de paza, al neascultarii shi cel mai rau al ingamfarii....
asha patzim totzi, ca nimeni nu-i scos inafara ispitei, raului, lumii, decat cel ce mult s-a straduit, a staruit, shi a fost indelung ajutat shi pazit... dar shi pe acela il ashteapta coltzii lupilor shi cerul negru al gurii lor sa-i inhatze shi sa-i umileasca shi sa-i distruga, asha ca pe orice tanar, tanara, copil sau shcolar...
hai ca te-am sfatuit destul... shi nu mai crede in diagnostice de groaza ce te eticheteaza pe viatza, ca la Dumnezeu shi celui ce nadajduieshte in El toate ii sunt cu putintza, ca bun shi iubitor de oameni este Hristos shi pe nimeni care a venit sa ceara de la El, nu l-a alungat shi nu l-a batjocurit... ci multora le-a dat shi tamaduire shi hrana shi toate cate le-au lipsit, dar viatza in Hristos este mai mult ca o haina, iar Cuvantul Adevarului este mai mult decat o mancare lumeasca... iar o rugaciune face mai mult bine decat a fi sluga la cafeaua din ibricul dracului.
Doamne ajuta la totzi bolunzii shi nebunii shi schizofrenicii shi prapaditzii shi boschetarii... dar intai aia care lasa tzigara shi alcoolul shi cafeaua shi aurolacul shi drogul shi frecarea la... ?????????:(:(
|