Reforma adevarata pleaca de la fiecare dintre noi, de la o reevaluare a pozitiei noastre fata de adevaratele valori crestine pe care trebuie sa le implinim.
Ne ocupam noi cu adevarat de:
citirea sfintelor scripturi?
milostenie fata de aproapele
rugaciune mai multa?
putin mai mult post?
curatire de patimi, de obiceiuri gresite?
mantuirea sufletului?
Incercam noi sa mergem pe o cale de mantuire si cautam noi sa avem mantuirea sufletului si Infricosatoarea Judecata in fata ochilor?
Vorbim despre reformarea lucrurilor exterioare noua iar noi suntem morminte varuite pe dinafara, iar inauntru pline de toata necuratia. Judecam pe altii cu multa asprime si nu ne vedem barnele din ochi.
Daca il intrebam pe Dumnezeu de reforma cu siguranta ne va raspunde ca si Avraam bogatului nemilostiv: ii aveti pe sfinti, aveti calea desavarsirii in fata, aveti experienta de 2000 de ani a Bisericii, aveti totul in fata, in Biserica pururea se vorbeste despre desavarsire, ce va lipseste sa le impliniti?
Nu implinim ce trebuie pentru ca nu suntem atenti la ce trebuie sa facem si pentru ca pur si simplu nu facem. La Biserica se spune in continuu ce trebuie sa facem. Si nu facem.
Sa lasam reformele exterioare si sa ne ocupam de cele ale sufletului, sunt mult mai bine primite de Dumnezeu. Ne ingrijim de toata lumea dar de suflet nu ne ingrijim.
|