În prealabil postat de Fr.Guillaume de Ruszka
In primul rand ca sa le intelegeti trebuie sa aveti o cunoastere bazica de filosofie.
Toma d'Aquino redacteaza cele cinci probe ale existentei lui Dumnezeu. Toate au aceeasi structura bazica : Evidenta lucrurilor ca punct de plecare, aplicarea Principiului de Cauzalitate, demonstrarea imposibilitatii de cauze la infinit, si ajungerea la un Prim Principiu, sau Fiinta Necesara, pe care oamenii au numit-o "Dumnezeu".
Proba I.(de origine Aristotelica) Pornim de la evidenta miscarii. Tot ceea ce se misca este miscat de catre altul, si altul si altul......Si prin imposibilitatea unui lant de cauze infinite (fapt care ar nega cauzalitatea, toate cauzele fiind atunci segunde, si deci nu prime, iar in lipsa cauzei prime se anuleaza si cea segunda, DECI SE NEAGA UN PRINCIPIU EVIDENT CARE ESTE CEL DE CAUZALITATE, CEEA CE ESTE ABSURD.) SE AJUNGE LA NECESITATEA EXISTENTEI UNUI PRIM MOTOR INMOVIL, IAR PE ACESTA IL NUMIM DUMNEZEU.
Proba II.(care se relationeaza cu I.) Pornim de la evidenta lucrurilor ,si aplicand acelasi Principiu de Cauzalitate ajungem la necesitatea existentei unei Cauze Prime. Pe aceasta o numim "Dumnezeu".
Proba III.(de origine Aristotelico-Avicenniana) Pornim de la evidenta faptului ca lucrurile iau fiinta si isi pierd fiinta, adica apar si dispar, se transforma din ceva in altceva. Bun. Deoarece isi pot pierde fiinta ,inseamna ca nu poseda fiinta prin propria-i esenta. Ceea ce nu poseda prin propria-i esenta, inseamna ca le-a fost dat din afara, si aplicand Principiul de Cauzalitate ajungem la o entitate care poseda fiinta prin propria-i esenta, adica a carei esenta se identifica cu propria-i fiinta, deci posedand fiinta de sine nu o poate pierde , deci exista in mod necesar, este Fiinta ca Fiinta. Iar pe aceasta fiinta necesara o numim "Dumnezeu".
Proba IV. (de origine Platonica). Pornim de la evidenta trasaturilor comune ale tuturor entitatilor, TRASCEDENTALELE, mai exact a BINELUI, ADEVARULUI, UNITATII, FRUMOSULUI, care se dau in mai mare sau mai mic grad in tot ceea ce exista. Prin Principiul Cauzalitatii ajungem la concluzia ca ele se pot afla in toate lucrurile doar daca participa de un ADEVAR ABSOLUT, BINE ABSOLUT, FRUMOS ABSOLUT,UNITATE ABSOLUTA.Absolut=Infinit, si cum nu pot exista mai multe Infinituri ajungem la concluzia ca ele se identifica toate in sens Real cu unicul INFINIT, care este Fiinta (Fiinta nefiind limitata nici de catre Materie nici de catre Forma),iar distinctia intre ele este doar nominala. Iar pe acest Infinit, Fiinta (v. mai sus P.III.) il numim "Dumnezeu".
Proba V. Pornim de la evidenta Finalitatii, Telului, Scopului, in cazul proceselor naturale, fie chimice,fie biologice, astrofizice...etc. Aplicand Principiul evident al Cauzalitatii, (care se mai formuleaza si sub forma "cauza este superioara efectului", fiindca nimic nu poate da ceva ce nu poseda, deci trebuie sa fie superior) la necesitatea unei Inteligente Absolute, coordinatoare, care coordineaza prin "atractie", fiind Binele Absolut(v. P. IV.), deci atrage de la ceea ce este mai putin perfect (= grad inferior de Bine=grad inferior de Fiinta), la perfectiuni din ce in ce mai superioare, natura atingandule cu propriile-i legi care dupa cum am spus denotand o "inteligenta",nu pot procede decat de la o fiinta INTELIGENTA.Iar acest Scop Ultim, Bine absolut, Atractiv Inmovil ,Inteligenta Infinita il numim "Dumnezeu". Interesant de notat este ca aici intra si Evolutia speciilor, care fiind dupa cum a demonstrat stiinta , Finalista, este in sens METAFIZIC a cincea proba a existentei Fiintei ca Fiinta, pè care noi am numit-o "Dumnezeu".
|