[ory]

Tacerea,aceasta aparenta tacere poate forma o lume interioara mult mai complexa si mai zgomotoasa decat posibilitatea hazardului exterior prin cuvant.Tacerea poate sa omoare regulile,doar prin simtire...simtirea nu poate fi contestata si poate sa creeze o lume plina,plina de inteles.
Tacerea poate fi dovada unei firi "sarace cu duhul",sau a unei firi prea intelepte,dar in acelasi timp poate fi reprezentat de zgomotul asurzitor din interior captat de neputinta de-al mai exterioriza.
In esenta,tacerea poate fi tot atat de lipsita de etica,ca si vorba prea multa si zadarnica,tacerea poate salva,dar poate si surpa o situatie.Astfel,tot ajungem la cea mai benefica cale...calea de mijloc.Sa vorbim atunci cand este nevoie,sa tacem atunci cand se presupune aceasta ca pe o intelepciune,dar niciodata sa nu procedam invers,altfel cadem in tacerea si dizgratia zgomotului laolalta.