"Caci prin credinta se va indrepta omul, fara faptele Legii"(Rom.3,28). Doua lucruri tulburau pe iudei:intai ca cei ce ne se puteau mantui prin faptele legii se puteau mantui fara fapte, si in al doilea rand cei netaiati imprejur(neamurile) se puteau bucura de aceleasi bunuri ca si cei crescuti in lege atata timp, ceea ii tulbura si mai mult. Deci Apostolul a zis:"Socotim ca prin credinta se va indrepta omul". El n-a zis "iudeul, sau cel ce se gaseste sub lege", ci intinzand vorba pe un teren mai larg, si deschizand lumii intregi usile mantuirii, zice "omul", adica puneOa numele comun. De aceea a adaugat:"Oare Dumnezeu este numai al iudeilor?"(Rom.3,29), ca si cum ar fi zis:"Si de ce ti se pare absurd ca tot omul se mantuieste? Nu cumva Dumnezeu este numai al unei parti din lume?" Din aceasta arata el ca iudeii, voind a injosi neamurile, necinstesc mai mult slava lui Dumnezeu, de vreme ce in viziunea lor nu este Dumnezeul tuturor. Dar de vreme ce este Dumnezeul tuturor, apoi se ingrijeste de toti, si daca se ingrijeste de toti, apoi pe toti deopotriva ii mantuieste prin credinta. De aceea zice:"Oare Dumnezeu este numai al iudeilor?(Rom.3,29)Nu este El si Dumnezeul paganilor? Da, si al paganilor". Nu este un Dumnezeu particular sau al unei parti din lume, ca zeii cei fabulosi ai elinilor, ci comun tuturor, si unul singur, pentru care si adauga:"Fiindca este un singur Dumnezeu"(Rom.3,30), adica "acelasi Stapan au si aceia. Iudeilor li s-a dat drept pilda Legea scrisa, iar neanurilor legea naturala, si nimic nu aveau mai putin, ci puteau sa biruiasca, daca voiau".
Sf. Ioan Gura de Aur-Omilii la Epistola catre Romani a Sf. Ap. Pavel
|