[silverstar]

În prealabil postat de podolski

Nu stiu daca se incadreaza bine dar spun si eu una.

Erau doua femei. Una credincioasa si alta bolnava .
Cea credincioasa era buna la suflet, milostiva, impartasea totul cu saracii, avea o familie pe care o iubea si era cu adevarat o crestina.
Cealalta, din cauza bolii cartea, deznadajduia si se plangea pentru necazul ei.

A venit ziua mortii pt amundoua si un un parinte apucase sa le vada iesirea sufletului. Prima a murit linistita cu familia ei.
A doua a murit si ea si au venit ingerii la ea sa o ia. Si prima s-a mantuit dar nu venise nici un inger la ea.

Parintele contrazis de viata amundurora, stiind ca prima era credincioasa iar a doua nu se ingrijea de cele duhovnicesti, cartea mult si era mereu deznadajduita ii ceruse lui Dumnezeu sa ii descoepere de ce prima si cea credincioasa a murit linistita dar nu au venit ingerii dupa ea , iar a doua care nu era tocmai un exemplu bun, au venit o multime de ingeri care sa o bucure.

Si i-a deslusit Dumnezeu ca prima desi era credincioasa, era buna la suflet, avea cine sa ii aline singuratea, putandu-se bucura de familia ei. Cand avea un necaz era familia ei care o sprijinea si o ajuta.
Insa cea de-a doua femeie nu avea pe nimeni.
Iar daca prima ar fii fost in locul primeia, in ispitele, in boala si necazurile celei de doua femei s-ar fi pierdut demult.
Dumnezeu i-a inteles cartirea si singuratatea si a primit-o mai cu seama decat pe cea credincioasa.

Multumesc!
Foarte buna. Trebuie citita cu multa atentie ca sa i se desluseasca intelesul.