[andrei25]

În prealabil postat de adelin

Foarte bine ai spus. Ma uit la pasarile care nu pleca iarna din Romania in "tarile calde". Ele nu si-au adunat hrana pentru tot restul iernii, nu au strans in hambare, nu au semanat si nici nu au cules. Totusi, este cineva care le hraneste. Dumnezeu!!! Deci, daca pe ele, pe care le-a facut cu cuvantul le hraneste, cu mult mai mult se va ingriji de omul cel drept, pe care cu mainile Sale l-a zidit si i-a dat viata vesnica in suflet, pe care sa o dobandeasca prin osteneala trupului.
Foarte frumos ai gandit problema.

Asa e. Pai insusi Mantuitorul ne-a spus asta cu pasarile si ne-a spus si aia cu crinii campului. Necredinta asta e o mare ofensa si o mare jignire adusa lui Dumnezeu. Este sinonim cu a crede ca Dumnezeu nu ne iubeste si ne poarta de grija. E ca si cum Dumnezeu ne-ar spune: "Eu care am facut totul, pasarile, crinii, nu o sa va ajut pe voi, care sunteti chipul si asemanarea Mea? Eu, care va iubesc mai mult decat va puteti voi inchipui?".