Citat:
|
În prealabil postat de Grigorie
Exista o stransa legatura intre credinta si practica. Modificarea credintei atrage dupa sine dezvoltarea unui mod de viata care sa intrupeze noua credinta. Practica meditatiei este combatuta de parintii neptici (=trezvitori). A se vedea Filocalia, Patericul, Limonariul s.a. scrieri asemanatoare. Adoptarea meditatiei in catolicism trebuie sa dea de banuit, ca si mai noile "deschideri" ale unor calugari catolici spre budism, yoga, arte martiale. (Asa se intampla cand propria practica nemultumeste, se cauta implinire la pagani).
As aduce in discutie si o alta fateta: chiar si cand practica (dpdv exterior) este buna, daca nu este insotita de dreapta credinta, nu aduce roade.
Un parinte contemporan de la Athos povestea despre niste calugari catolici care incercau sa traiasca precum atonitii, dar spuneau ca nu observa progrese notabile in viata duhovniceasca. Parintele le-a spus ca asta se intampla pentru ca ei doreau sa aiba o vietuire ortodoxa, dar o credinta romano-catolica. Aceste abateri de la credinta (i.e. conceptiile gresite) ii faceau doar sa imite unele practici, dar sa nu le traiasca in spirit ortodox.
Ceva asemanator a trait si abatele Placide Desseille in Franta. La un moment dat ajunsese sa infiinteze un mic schit unde incerca sa traiasca la fel ca monahii din vechime, neparasind BRC. Dupa ani de zile de practica si lectura a Sfintilor Parinti, acesti calugari au ajuns sa constientizeze ca nu mai puteau sa fie duplicitari si au ales ceea ce inima ii indemna de multa vreme: au devenit ortodocsi. Parintele Placide a scris o carte foarte frumoasa, "Nostalgia ortodoxiei", tradusa in limba romana.
|
"Diversele teme" care se mediteaza in rugaciunea Rozariului sint, domnule Grigorie, momente importante din viata Mintuitorului, a Sfintei Fecioare Maria si a Apostolilor. Sint momente reprezentate in majoritatea bisericilor ortodoxe, in special pe iconostas: Bunavestire, Nasterea, Prezentarea la Templu, Botezul, Inaltarea, Invierea, Rusaliile etc. Daca este periculos sa meditezi aceste teme intr-o atitudine de evlavie, adica recitind rugaciuni, atunci e periculos si sa citesti Biblia, nu? E periculos poate si sa privesti picturile din bisericile ortodoxe. Daca nu ma insel, se cinta si la dvs., la ortodocsi, in Postul Mare, acel cintec: "O, Isuse, Domnul meu, ma gindesc la chinul tau...". Deci, ce facem? Iesim cumva din dreapta credinta daca meditam sau, ma rog, ne gindim la Patimile Mintuitorului??? Dimpotriva, a medita la Patimi, este o cale de a trezi in suflet iubirea si cainta. Sau avem nevoie de altceva? Exista altceva mai important decit acestea? Ce anume?
Faceti afirmatii grave care, atita timp cit nu sint sustinute de trimiteri bibliografice ample, nu edifica pe nimeni. Simplul fapt ca asociati rugaciunea Rozariului cu tehnicile yoga arata pur si simplu lipsa de informare si incultura.
Domnule, puneti-va pe studiu si apoi mai discutam. Sper ca nu sinteti teolog...