Cu toate acestea, nu de putine ori psihologii si psihiatrii crestini au incercat sa faca "o punte de legatura" (vorbim colegului Florin Oltean...:)) intre stiintele psi si viata de credinta. Cu vremea, s-a putut constata ca unele dintre cunostintele cercetatorilor psi pot fi de folos si crestinului. (Despre reciproca nu mai vorbesc, ea este evidenta.)
De pilda, inca din vremea pionieratului oameni ca Freud au descris viata psihica intr-un mod nou care atragea atentia, printre altele, ca noi functionam constient doar in mica masura (desi hotarator). Incepind cu Freud s-a descoperit ca fenomenul constiintei este varful unui iceberg si ca dincolo de constiinta se afla in noi oceane interiorare, despre care cel mai adesea nu cunoastem nimic... Din pacate. Si uneori din fericire...

S-a putut intelege, tot mai nuantat, ca viata inconstienta are un continut si niste legi cu totul aparte si ca ea "coopereaza" permanent cu viata constienta.

Cand spunem ca "suferim" sau ca "ne dam seama", noi ne referim de fapt la componente ale dinamicii constiente. Dar prin asta omitem faptul ca s-ar putea sa suferim si sa cunoastem cu mult mai mult si poate cu totul altfel in "cealalta" lume a noastra - abisul inconstient...

Sunt oameni veseli, cu o conduita exuberanta, care par (si cred ei insisi) ca duc o viata fara griji. Sunt "realizati" social, familial, financiar etc.
Dar la o privire mai atenta descoperi in ei o suferinta teribila... Din pacate ei o neaga, o lasa in nelucrare si trec asa, cu via parasita in ei, peste intreaga existenta.

Care sa fie suferinta aceasta neconstientizata a oamenilor care "nu sufera"?
Eu cred ca este suferinta inimii, a unui suflet ratacitor in cautarea lui Dumnezeu, a unui copil care se simte parasit, abandonat si, desigur (dar asta nu le place oamenilor mari sa auda), torturat. Semenele lui disperate ajung, precum o sticla dusa de valuri pe tarmul marii, adeseori in lumina constiintei. Dar omul constient nu ia aminte la mesajele de SOS ale unui naufragiat. Are treburi mai importante, mereu si, oricum, a auzit destule povesti cu pirati si naufragiati ca sa mai fie atent, la modul serios si responsabil, la naufragiatii dinlauntrul lui...

Ca urmare, sensul acordat de acest om mesajelor suferintei dinlauntrul lui este unul denaturat.
O spun unii psihologi... Ca sa vezi!