[Mihailc]

În prealabil postat de catalin2

Am scris chiar in mesajul precedent: "Chiar am avut anul trecut o discutie pe forumul catolic cu un ecumenist ortodox (mai radical) care spunea ca aceste definitii din dogma au fost date dupa un timp, la sinoade, deducand ca dogmele acolo s-au facut. Pana la urma chiar preotul greco-catolic de acolo a explicat ca s-a transpus doar in limbajul omenesc, nu s-au inventat dogmele atunci (1)"
Chiar am vrut sa adaug in paranteza data trecuta ca era un lucru imbucurator, pentru ca la inceput, cu mai multe luni in urma purtasem un dialog cu preotul catolic despre sinoade. Se sustinea acelasi lucru, ca sinoadele au stabilit invatatura, pana la urma preotul catolic a inteles ce am discutat si a adoptat apoi pozitia mea, care era si cea adevarata.
Am observat ca de multe ori se face aceasta confuzie, dar sinoadele s-au tinut pentru ca cineva contrazicea invatatura ortodoxa, nu pentru ca nu se stia invatatrua si o tabara a castigat, declarand eretici pe ceallta tabara. (2) Asta e ceea ce spun de obicei scrierile protestante, care incearca sa induca ideea ca Biserica a fost in ceata pana la aparitia lor.
Si cred ca mai e o neintelegere, dogma nu e doar ceva scris, e invatatura de credinta de la inceput. Bineinteles ca Arie a contrazis invatatrua de credinta, ar fi absurd sa credem ca pana atunci crestinii nu marturiseau invatatura care de fapt sta la baza cresinismului. Chiar ortodoxia spune ca Biserica e zidita nu pe sf. Petru, ci pe marturisirea de credinta (dogma) a sf. Petru: "Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu."
Desigur ca marturisirea ca Hristos este Dumnezeu este dogma de baza a Bisericii de pana la Hristos pana la Arie. Trebuia ca cineva sa creada si sa marturiseasca invatatura aceasta ca apoi sa fie Botezat si sa intre in Biserica.

Asta am spus si eu, doar ca dogmele existau si fara a fi scrise, daca nu erau scrise nu inseamna ca nu existau. Sper ca asta am vrut amandoi sa spunem..

Am bolduit și numerotat câteva fragmente din mesajul de mai sus pentru a ușura vizibilitatea ideilor la care o să mă refer.
(1) și (2) - Ce e numit acolo cu sintagma ”dogmă” nu are același înțeles în sec IV și XXI. Înainte de Niceea conținutul teoretic al predicii era deplin integrat credința trăită și urma aproape adevărul nu doar din minte, ci mai ales din faptă și simțire, toate atât de bine articulate între ele încât drumul spre sfințenia vieții era deschis practic tuturor. Prin urmare, mărturisirea de credință era mai mult implicită, integrată existenței în totalitatea ei. Sinoadele n-au făcut altceva decât să sintetizeze o înțelegere specifică existentă în miezul vieții Bisericii. De altfel, sinodul nu poate impune o orientare doctrinară în care Biserica în totalitatea ei nu se regăsește, fapt dovedit de respingerea ”sinoadelor tâlhărești” pre și post schismatice, dintre care cel bun exemplu mi se pare nulitatea așa-numitului sinod unionist de la Ferrara/Florența respins într-o manieră destul de categorică, de către corpul eclessiei răsăritene. De altfel, Sfântul Marcu Eugenicul a fost unul dintre cei mai înverșunați contestatari a teoriei catolice a infailibilității sinodale tantum de jure divino, înțeleasă ca o confiscare clericalistă a ”harului Duhului Sfânt”, inaugurând o ruptură între cler și popor, în urma căreia laicii devin clienții clericilor, concepție adoptată de către multe biserici locale ortodoxe și responsabilă de blocaje ecleziale vizibile și în ziua de azi.

In al doilea rand, eu am scris "adevaruri dogmatice" ca sa evit ”părere contrară opiniei majoritare [oficiale]”, care e o formulare corecta politic.

Etimologia nu ține cont de obsesia ideologică a cuiva, e negru pe alb. Sensul primar al lui hereisis nu are nicio treabă cu corectitudinea, fie ea politică sau religioasă

Dar sunt sute de sfinti si carti, de ce nu se citesc pe langa Yannaras pentru a afla invatatura ortodoxa?

Pe mine mă întrebi sau pe toată lumea? De fapt, puțină lume l-a citit pe Yannaras, n-ai de ce să te alarmezi. Cât despre sfinții ortodocși, știu foarte bine cazul sfântului Grigorie Palama care nu prea e simpatizat într-o țară statistic ortodoxă, cum e România.

Reprosul adus de ortodocsi a fost de la inceput modificarea invataturii, erezie. Unul din argumentele catre catolici a fost ca s-a modificat Crezul (pentru ca sinoadele erau acceptate de ambele parti). Catolicii au gasit apoi explicatii ca doar s-a adaugat, nu s-a modificat Crezul, la fel cum la sinodul II s-a adugat partea a doua. Mai mult, ca aceasta nu s-a spus la Sinod pentru ca se subintelegea. Ortodocsii au dat mai multe argumente catolicilor (sinoade, citate din sfinti, explicatii teologice, pana la cele mai complexe, toate contrazicand Filioque. Sfantul Fotie cel Mare a scris chiar un tratat despre aceasta erezie foare detaliat si complex. Sfantul Fotie cel Mare era un mare erudit si carturar, considerat chiar si de catolici ca unul din cei mai mari din primul mileniu. Sfantul Fotie a dat toata explicatia, cu multe argumente, practic si acum e aceeasi, nu mai era nimic de adaugat in plus.
Catolicii isi bazau explicatia pe faptul ca in Crez nu spune "numai" si deci se poate subintelege si Filioque. Ortodocsii au spus ca e "numai" nu si Filioque, iar Filioque este o erezie trinitara.

Am atașat un document cu un text introductiv în problematica lui Filioque, de altfel foarte complexă și imposibil de expediat într-un rezumat, cât ar fi el de concis.