Citat:
În prealabil postat de catalin82
In urma cu cateva zile mi-am pierdut tatal. Totul a fost brusc si nici in cele mai negre ganduri nu m-am asteptat la asa ceva. Mi-au ramas intiparite in memorie toate momentele din aceea saptamana, medici, ambunante, spitale, biserici, rugaciuni, inmormantare. Acum trec prin momente grele. Sunt clipe in care am ganduri negre. Alteori am amintiri din viata. De cele mai multe ori sunt trist, plang, ma molesesc si am ameteli. Cei din jur imi spun ca asa fost scris si ca trebuie sa accept moartea ca pe o trece intr-o lume mai buna. Sunt incurajat si sfatuit sa merg mai departe dar nu pot. Nu mai vreau sa mananc, nu mai vreau sa vorbesc, nu mai vreau sa ma bucur de viata.
As avea nevoie de cateva sfaturi. Va rog sa ma ajutati sa pot trece mai usor peste aceste clipe. Imi e tare frica sa nu ma imbolnavesc sau, Doamne fereste, alte lucruri mai rele. Mama mea are nevoie de mine.
Va multumesc si Dumnezeu sa bine cuvanteze pe toti.
|
Stii tu oare om sa nu-si fi lasat trupul in pamant la plecare?
Cauta-L in cartea adevarului, ca Tatal tau e Domnul Dumnezeu, de acum pana in vecie.