În prealabil postat de adeodatus
Un tinar foarte hotarit s-a pornit, cu o traista in spinare, la manastire.
Mergand, pe un ses, a vazut cum fete si baieti de seama lui se distrau si la un moment un duh rau in chip de om il intreaba unde merge, la care el raspunde ca tine calea spre manastire. Duhul il trata cu atita maiestrie in al convinge ca e prea tinar, si ca ..., si ca ... in cat acesta convins de cuget merge de indata spre tinerii de pe ses si in joaca se si indragosteste de o fata.
Inteles lucru urmeaza cuplu, familie, copii dar si saracie. Deznadajduit acesta iar ia traista si lasand totul in voia Domnului pleaca spre manastire.
In cale un alt duh rau ( in chip de om) interesat de faptul unde merge drumetul nostru ii spune:
- Cum poti proceda asemenea, maini pe Dumnezeu. Copii cine tii va creste? si bla-bla-bla .....
Acesta umilit se intoarce acasa la ai sai.
Dupa un timp; a imbatrinit eroul nostru, sotia se mutase catre vecinicie, copii pe la casele lor. Sa si hotarit sa-si realizeze marea sa dorinta de alta data. Ne avind obligatiuni si-a luat traista si spre manastire.
Nu la mai intimpinat nici un calator in cale. A ajuns in curtea manastirii. Egumenul manastirii, monah induhovnicit il intimpina:
- Ce doresti om bun!
- Doresc sa fiu monah, Parinte! raspunse batrinul.
- Bine mergi spre rasarit si adu un vreasc de lemne.
Merse batrinul dar ce sa vada, padurea era toata absolut de aur. de unde lemne?
Trecu ceva timp, egumenul vazu ca batrinul nu mai vine, trimise un ascultator sa-l aduca.
- Hai frate te asteapta parintele! il indemna ascultatorul trimis de egumen.
- Pai ....!?
- Hai, sa mergem!
- Parinte, iertat sa-mi fie dar ... . se indreptati batrinul in fat a staretului.
- Mergi, tu frate, spre miazazi si adu lemne. Il indruma egumenul pe batrinel.
Ce sa vada sre miazazi, padurea de argint.
Atunci inteleptul monah il indreapta sre asfintit.
Si acolo, spre asfintit, batrinul nu vede decat numai putregai, absolut totul putregai, indrazneste sa ridice de jos o creanga ramine doar cu ce apucase in mina. Totul putred.
Vine batrinelul rusinat in fata egumenului ca nici de asta data nu a reusit sa indeplineasca ascultarea.
Atunci minunatul si duhovnicescul parinte zise:
- Te pornise-i spre manastire tinar neprihanit, intocmai ca aurul avea sa fii in fata lui Dumnezeu ; la mijlocul vietii te-ai pornit era sa fii ca argintul; iar acum batrin , putregai ai ajuns a fi.
|