Citat:
În prealabil postat de glykys
Mai intai ar trebui sa spunem ce intelegem prin bucurie lumeasca si duhovniceasca si sa dam exemple.
Sa nu uitam ca exista si o bucurie fireasca, data de firea omului - cand se naste un copil, cand luam un examen pentru care ne-am pregatit mult, cand vedem asternandu-se zapada (bine, unii nu se bucura de zapada, stiu...). Si aceasta nu e rea sau buna prin sine, e data de fire si e ingaduita de Dumnezeu.
Nu chiar tot ce e in lume e urat si stricat, exista si frumuseti, daca stim sa le vedem si sa ne bucuram de ele atunci cand dau peste noi.
Revin pe seara.
|
Fericirea lumeasca este buna atunci cand creeaza dispozitie pentru rugaciune si contemplatie.
Altfel, ne absoarbe progresiv sufletele, le indeparteaza de Dumnezeu si le raceste fara ca macar sa bagam de seama.