"L-am găsit pe Dumnezeu... în Liturghia Ortodoxă..."
În pașaport se numește George. E cetățean american. Dar numele de botez este Vasile. Adesea își semnează corespondența cu Georgy Vasilievici Georgiyevitch Alexandru, după numele împăratului sau preferat, rusul Alexandru al III-lea. A fost programator IT, iar acum e muncitor salariat pentru Lavra Mănăstirii Poceaev. Americanul și-a găsit patria, materială și spirituală în Rusia. Într-un interviu acordat lui Vitaly și Valentinei Trubetskoi a dezvăluit numeroasele lucruri interesante:
George, e un american care a ales Rusia și Ortodoxia, pentru tot restul vieții sale.
Ce v-a atras la Biserica Ortodoxă Rusă, dvs. fiind un american nativ?
Deși parinții mei sunt neo-protestanți, m-au trimis la o școală catolică pentru că în America acestea sunt considerate a fi mai bune, având cursuri mai serioase și absolvenți cu performanțe mai bune ca protestanții. Acolo este obligatoriu să mergi la orele de religie catolică. Când eram mic era interesant, pentru că la școală auzeam un punct de vedere, iar la Biserica protestantă Presbiteriană era alt punct de vedere (o sectă din America, ce nu există în România). La ore am învățat despre Marea Schismă și am fost încurajați de catolici, să vizităm o Biserică Ortodoxă, pe care o consideră soră cu ei, fiindcă vor să-i unească pe ortodocși cu ei.
Apoi câțiva ani mai târziu am vizitat Rusia în interes de afaceri la o firmă de internet din St. Petersburg. Văzând bisericile de acolo mi-am amintit de ceea ce am învățat la școală.
Când m-am întors acasă am găsit
www.oca.org (site-ul oficial al Bisericii Ortodoxe din America) și am văzut rubrica de întrebări și răspunsuri. Citind-o mi s-a părut că toate răspunsurile lor la întrebări erau mai coerente decât ale mele.
Am vizitat o biserică ortodoxă din apropiere și, după patru luni, ascultând predicile de după liturghie, am fost botezat ortodox (nu în religia protestantă, părinții meu nu au prea fost de acord).
Deși era mai greu să asiști la o Liturghie lungă, mi se părea că este un semn de respect pentru Dumnezeu, să fie mai lungă Liturghia. Și m-am mirat că traducerile în engleză din cartea mea de rugăciuni erau similare cu versiunea slavonă, deși sunt făcute de obicei cuvânt cu cuvânt.
Va amintiți când ați vizitat prima oară o biserica ortodoxă? În ce fel v-a impresionat?
Prima vizită pe care mi-o amintesc (în afară de vederea celor din Rusia) a fost parohia de lângă casă mea din New York. M-a impresionat să văd că toată lumea era cufundată în rugăciune, slăvindu-L pe Dumnezeu foarte simplu și curat, față de protestanții care mă oboseau.
În cazul bisericii presbiteriene totul se învârtea în jurul pastorului iar jumătate din slujbă presupunea ascultarea unor predici inspiraționale, și altă jumătate constă în cântece în stil american.
Biserica catolică, la început mi-a plăcut, părea să aibă un respect ceva mai mare pentru Dumnezeu, dar chiar și așa, după înțelegerea ortodoxiei, catolicismul, îmi părea că era prefăcut. În timpul Liturghiei Ortodoxe, Domnul părea că este alături de noi, cu îngerii, sfinții și tot cerul, în mod natural, în timp ce la biserica catolică aveam impresia că Domnul este absent, de parcă era bolnav și a rămas acasă. Era un sentiment ciudat.
Tata ne-a dus câteva săptămâni și la biserica adventistă de ziua a șaptea dar mormăielile mulțimii mi se păreau ciudate. Totul părea repetat dinainte, era prima oară când am văzut cu ochii mei ceva ce eu aș numio sectă.
Apoi când tata a intrat în francmasonerie, m-a chemat să particip la o ședință deschisă. Susțineau că se bazează pe Biblie dar era evident că erau o sectă, am studiat pliante ale lor, nimic, chiar nimic din ce făceau nu era scris în Biblie.
Nu am fost niciodată la o moschee deși este una în apropiere de parohia Bisericii Ortodoxe Ruse din afară Rusiei, din Albany, New York (ROCOR). Ceea ce mă dezamăgește puțin când le văd, nu este neapărat poziția fermă împotriva islamului, ci simbolurile pe care le-au împrumutat de la catedralele ortodoxe. Domurile moscheilor și simbolul semilunii sunt împrumutate de la catedralele ortodoxe din Constantinopol. În același timp este de apreciat faptul că pun în aplicare convingerile în viața de zi cu zi și că deși sunt aproape de parohia noastră din Albany nu am avut niciodată parte de incidente. La facultate, am studiat mult despre religii, dar nu am fost atât de impresionat încât să le vizitez locul de cult. Mi-au părut absurzi, mai ales cu ce catastrofe sunt în țările lor majoritare.
De ce ați hotărât să plecați din America?
Au fost mai multe motive. În America viața politică mi se pare o farsă. Se vorbește mult despre democrație iar în unele state este ilegal ca un al treilea partid să propună un candidat pentru o funcție. Americanii susțin că sunt o națiune creștină dar încep mereu noi războaie indiferent de cine e la putere. Că și creștin ortodox am fost deranjat să văd ce se întâmplă cu creștinii, când America începe un război. Comportamentul trupelor americane din timpul războiului din Kosovo a fost supărător. Au încetat războiul de Ramadam, dar au aruncat bombe cu inscripția Paște fericit! de Paște. Economia de asemenea a fost o problema. Nu mai aveam de lucru că programator IT, pentru că majoritatea posturilor de acest fel sunt externalizate. Era mai inteligent să lucrezi într-o țară unde acest domeniu este în cretere și nu în descreștere.
Dar motivul cel mai important a fost acela că e foarte greu să practici ortodoxia în America, nu?
Avem biserici ortodoxe, frumoase și cu membri foarte activi, însă cultură americană este în total contrast cu ortodoxia. În America, avortul este un drept, iar bisericile sunt încurajate să căsătorească tinerii homosexuali. Ortodoxia nu face așa ceva. Sau să îi spui unei femei să își acopere capul în timpul rugăciunii este că și cum ai face o discriminare. Când lucrurile acestea sunt din Biblie. America va ajunge rău.
Credeți că originile dumneavoastră rusești au contat în această decizie?
Deși am cațiva strămoși ruși din partea mamei, pe care nu i-am văzut niciodată, acest lucru nu a avut o importanță prea mare. Înainte să vin în Rusia, nu știam rusește deloc. Nici mama n-a știut. Că să fiu sincer, am început să învăț rusă pentru că am văzut limba pe un CD al unei formații pop și am fost curios cum se pronunță R invers. Aș vrea să aflu mai multe despre rudele bunicii de la mamă, emigrată în SUA, dar avem puține informații despre părinții săi, întrucât a fost adoptată de mică. M-a interesat mai mult cultura, potențialul și stilul de guvernare din SUA, decât stramoșii mei. Dar am devenit foarte interesat de cultura slavonă, în general.
Cum au reacționat prietenii și familia când le-ați vorbit despre decizia de a pleca din S.U.A. pentru totdeauna pentru Rusia?
Din acest punct de vedere a fost foarte ciudat. Până și prietenii care au principii liberale și care pot fi acuzați într-un fel de spirit anti-american au crezut că e o idee rea. Șeful meu de la vremea aceea mi-a spus că Rusia este o țară înapoiată și infricoatoare. Unul din prietenii mei nu vrea să mai vorbească cu mine pentru că are impresia că CIA îmi urmarește fiecare mișcare și se teme să nu fie trecut pe vreo listă. Tata a fost și este împotriva acestei decizii. De asemenea, nu este de acord nici că m-am creștinat ortodox. Târziu, cam la doi ani după ce m-am botezat, a intrat în francmasonerie, și deși eu cred că grupul nu este foarte activ, au destul de multe elemente de propagandă anti-ortodoxă, lucru pe care tata mi l-a mărturisit.
Cum vi s-a părut Rusia? Ce așteptari aveai de la Moscova? Ai fost dezamăgit?
Cât de cât știam cam la ce să mă aștept întrucât vizitasem de câteva ori Moscova în anii de dinaintea venirii mele definitive în Rusia. Am fost dezamăgit atunci când firma pentru care trebuia să lucrez mi-a spus că nu mai au locuri libere pentru că patronul s-a hotărât să lucreze cu altă firmă. Până la urmă s-a mutat înapoi în Anglia. Cred că i-a mers bine cu afacerea doar pe perioada dinaintea crizei și apoi nu a știut cum să se mai descurce. Din cauza asta am fost forțat să plătesc o chirie scumpă și mi-a fost greu să găsesc ceva de lucru. La început, nu am găsit nimic să muncesc aici.