[adam000]

... continuare...

În loc de încheiere, o mărturie

„Minunat este Dumnezeu întru sfinţii Săi” (Psalm 67,36)
Fără icoane lumea noastră spirituală ar fi mult prea săracă. Ar fi săracă deoarece, aşa cum am văzut, icoanele îi fac prezenţi lângă noi pe Domnul nostru Iisus Hristos, pe Maica Domnului şi pe toţi sfinţii. În icoane recunoaştem faptul că Dumnezeu are o faţă iubitoare, că în Iisus Hristos ne-a devenit apropiat, S-a făcut ca unul dintre noi, frate al nostru. De asemenea recunoaştem iubirea şi dorul după Dumnezeu al sfinţilor, iubirea lor pentru toţi oamenii, lupta lor pentru a se asemăna cât mai mult cu Dumnezeu. Într-o biserică pictată sau împodobită cu icoane, chiar dacă nu este nimeni de faţă, nu suntem singuri, ci suntem împreună cu Dumnezeu şi cu prietenii lui, a căror prezenţă ne-o intermediază icoanele, cu care vorbim în rugăciune, pe care îi cinstim cu închinare, pe care îi sărutăm, când ne apropiem de chipul lor plăsmuit în culori.
În urmă cu câteva luni am avut marea bucurie de a mă afla pentru prima dată în mănăstirea ortodoxă de la Maldon (lângă Londra), a cărei biserică este prima care îl are ca ocrotitor pe Sf. Siluan Atonitul. Monah de origine rusă, Sf. Siluan a trăit la Atos între anii 1892-1938. Şi-a dus viaţa monahală într-o ascultare şi smerenie desăvârşite, aşa încât viaţa lui interioară a rămas tăinuită celor mai mulţi confraţi monahi din Mănăstirea Sf. Panteleimon în care a trăit. După moarte s-a dovedit însă că a fost un sfânt profetic al vremurilor noastre prin mesajul său de a iubi pe toţi oamenii şi de a ne ruga pentru toate popoarele pământului. Recunoscându-i-se sfinţenia şi măreţia interioară a fost foarte repede trecut în rândul sfinţilor, în anul 1987, astfel că biserica mănăstirii de la Maldon a putut fi pusă sub patronatul său. În consecinţă în această biserică, pe iconostas, lângă icoana lui Hristos a fost pusă icoana Sfântului Siluan.
Când am văzut, pentru prima oară, icoana Sfântului Siluan alături de cea a Domnului Hristos mi s-a luat un văl de ceaţă de pe ochii minţii. Siluan, care a trecut la cele veşnice acum 80 de ani, prin felul cum a trăit a ajuns un casnic al lui Dumnezeu, un fiu al împărăţiei lui Dumnezeu, un prieten al Lui Hristos cu care împreună petrece în slava veşnică. Icoana Sfântului Siluan din acea biserică, aşezată lângă icoana lui Hristos sunt o mărturie a acestui lucru, o chemare la aceeaşi slavă şi o încurajare în efortul de a o dobândi.
Să trăim astfel încât să ne transformăm tot mai mult în adevărate chipuri ale lui Dumnezeu; să devenim tot mai mult icoane!

† Episcop Sofian Braşoveanul

Este preluata de aici: http://cbrom.de/Episcop/Invataturi/Omul-icoana.htm