Citat:
În prealabil postat de osutafaraunu
|
Este vorba despre o înțelegere defectuoasă a verbului "a muri" sau "a pieri". Ca dovadă, iată cum tu singur citezi versetul:
”
Cine va număra pe urmașii lui Iacov și gloatele din Israel cine le va socoti? Să moară sufletul meu moartea drepților acestora și să fie sfârșitul meu ca sfârșitul lor!" (Numeri 23,10 - versiunea Sinodală)
Dacă sufletele drepților ar dispărea în neant sau și-ar înceta existența la sfîrșitul vieții pămîntești, atunci cum rămîne cu
pilda săracului Lazăr care a fost dus în sînul lui Avraam, cum rămîne cu
locuința morților citată de atîtea ori în Biblie? Cine a locuit în sînul lui Avraam și cine a ajuns în locuința morților?
Cît despre ucigașii care "ucid om" sau "ucid suflet", sînt ei exterminatorii sufletelor celor omorîți? Ar fi ridicol.
Deci: sufletele care pier sau sînt pierdute sînt cele care se îndepărtează de Dumnezeu, ajungînd în ceea ce numim Iad. În Iad va fi și
moartea cea de-a doua, care nu va fi o nimicire, ci o separare de armonia Bisericii prin amestecarea cu îngerii căzuți.