[Krautrock]

În prealabil postat de Palamist

In ce realitate istorica a ramas prins?Cum nu se ridica spre universalitate, cand tocmai aceasta universalitate e unul din lucrurile care deosebesc crestinismul de iudaismul ingust de care s-a desprins?Crestinismuls se adreseaza intregii omeniri, e universal.

Da, el se adreseaza intregii lumi, dar scopul sau e sa reduca lumea la propria sa masura. Si islamul se adreseaza intregii lumi, iar scopul sau e acelasi, de a-i include pe toti in "Casa Islamului". In ce realitate istorica au ramas cele doua? Probabil cea medievala. Uitati-va numai la traducerile contemporane ale Bibliei in romana. Cea mai faimoasa, traducerea lui Bartolomeu Anania ne transporta intr-o limba romaneasca a unui Ev Mediu imaginar care nu a fost niciodata vorbita de oamenii reali si in care e posibil sa se spuna "Intru'nceput a facut Dumnezeu cerul şi pamantul". Cautati orice text de dinainte de secolul al XVIII-lea si veti vedea ca prepozitia "intru" n-a fost folosita niciodata intr-un asemenea context frazeologic. Vreti sa mai dau exemple?

În prealabil postat de Palamist

Adica gandirea filosofica a antichitatii grecesti e de actualitate dar sublimele invataturi morale propovaduite de Iisus Hristos nu mai sunt de actualitate?

Vreti sa spuneti ca gandirea antichitatii nu e actuala? Deschideti orice manual de drept si veti vedea ca el dezvolta idei ale dreptului roman. Deschideti orice carte de matematica si veti vedea ca ea incepe cu notiuni de aritmetica si geometrie descoperite in antichitate. Deschideti orice carte de stiinta si veti vedea ca ea urmeaza metoda fundamentala de explicare a realitatii care a fost folosita incepand cu Thales din Milet sau Heraclit din Efes care incercau sa inteleaga lumea pornind de la alte principii decat zeii. Deci, despre ce vorbim?

Cat despre "sublimele" invataturi morale ale lui Hristos, daca ele sunt cu adevarat invataturi morale, ele sunt in mod automat sublime, chiar daca ar fi fost rostite de Iuda, asa ca n-am nimic impotriva lor, indiferent cine le-ar fi rostit. Ce mi se pare insa eronat in intreaga gandire crestina, e un lucru pe care mi l-ati spus chiar dumneavoastra in mod indirect, anume ca adevarul depinde de cel ce il rosteste. Cu mai bine de 300 de ani inainte de Hristos, Aristotel vorbea despre sofismul autoritatii, considerandu-l o eroare de gandire. In mare masura, gandirea crestina se bazeaza pe acest sofism, astfel incat as putea considera ca odata cu crestinismul gandirea umanitatii s-a intors cu cateva sute de ani in urma. Abia in epoca moderna ideile lui Aristotel au fost redescoperite si privite la adevarata lor valoare, deoarece acest om venea dintr-o lume in care oamenii inca erau constienti ca doar prin judecata mintii putem deosebi adevarul de minciuna.

În prealabil postat de Palamist

Da, intelegi prin spiritualitate tot ce nu este spiritualitate :cultura, civilizatie, filosofie etc.

Dupa cum probabil ati observat, concluzia mea era ca spiritualitate inseamna tot ceea ce are legatura cu valorile in general. N-am inclus mistica aici deoarece limita dintre imaginatia creatoare si patologicul distructiv e destul de neclara, criteriul valorii fiind singurul care le poate delimita corect. Deci consider ca, desi poate imperfecta, definitia mea nu e chiar proasta. Macar eu am o definitie a spiritualitatii.

În prealabil postat de Palamist

Din moment ce singura forma de cunoastere pe care o admiti e cea stiintifica si filosofica (pt ca singura forma de existenta pe care o admiti e materia), normal sa consideri aceasta cunoastere stiintifica drept spiritualitate.Deci spiritualitate inseamna matematica, chimie, filosofie, arta si cultura?Atunci mistica crestina ce mai e?

Am spus ca nu sunt materialist. Din lista pe care ati facut-o mai sus, singurul domeniu care are legatura cu materialitatea e chimia. Nici macar domeniile stiintei nu au toate legatura cu materia. Sa luam matematica, de exemplu, sau logica. Iar ceea ce dumneavoastra ati numi stiinte materialiste, cum ar fi, de exemplu fizica, vorbesc uneori despre realitati atat de diferite de ceea ce dumneavoastra intelegeti prin "material" incat ati ramane uimit sa descoperiti, de pilda ca teoria relativitatii isi pune problema in ce conditii doua evenimente pot fi considerate simultane sau cum e posibil ca distanta in timp dintre doua evenimente sa fie diferita in functie de sistemul de referinta in care aceste evenimente sunt masurate. Sunt probleme care iti dau cu mintea de pereti si care depasesc cu mult ceea ce cred unii ca inseamna fizica (atomi, corpuri, forte, masa, impuls etc., adica ceea ce poate fi atins cu degetul). A numi stiinta "materialista" reprezinta o viziune de-a dreptul simplista, iar a-i numi pe atei materialisti, inseamna sa n-ai habar despre ce vorbesti. De fapt cred ca ar trebui sa scoatem cuvantul materialist din dictionar deoarece la ora actuala se pare ca il folosesc doar teologii si marxistii (cei din urma sunt tot mai putini, deci vor ramane teologii sa imparta realitatea cu toporul intre materie si eu mai stiu ce).

În prealabil postat de Palamist

Deci materia, fiind un efect, trimite in mod logic la cauza ei care, tot in mod logic, e imateriala.Abia aceasta cauza e infinita.

Ati enuntat argumentul cauzalitatii pe care filosofii de multa vreme l-au demontat aratand ca e fals. O forma mai riguroasa a acestuia e urmatoarea: orice lucru are o cauza. Daca suprim cauza, suprim efectul ei, adica lucrul. Lumea e un lucru. Deci ea trebuie sa aiba o cauza. Argumentul porneste insa de la o afirmatie care nu e cu necesitate adevarata, anume ca toate lucrurile au o cauza. Nu e exclus ca unele lucruri sa n-aiba o cauza. De asemenea nu e exclus ca afirmatia ca toate lucrurile au o cauza sa aiba un sens foarte strict, adica sa nu existe niciun lucru care sa nu aiba o cauza, iar in acest fel nu mai putem vorbi despre o cauza prima, iar cauza care sta la baza lumii sa aiba la randul ei o cauza si asa la infinit.

Ceea ce ati spus mai ascunde o idee care nu e neaparat adevarata, anume ca realitatea e in totalitate materiala. Am sa va arat un lucru care e real si totusi nu e material, multimea de polinoame complexe date de parametrul . Reprezentata grafic, aceasta multime da o curba cu o lungime infinita. Sa presupunem ca lumea reala ar fi, dupa cum ziceti dumneavoastra, finita. In acest caz, curba despre care vorbim aici nu s-ar referi la nimic din lumea reala. Vreti sa spuneti cumva ca lumea reala e infinita? Sa stiti ca nu ma supar. Nici nu ma bucur neaparat. Deci observati ca termenul "infinit" poate fi aplicat fara probleme si altor lucruri decat lui Dumnezeu. Oricum, pentru un credincios e cam ingrijoratoare o asemenea situatie.

În prealabil postat de Palamist

Obiectul religiei fiind spiritul, evident ca nu se afla in niciuna din cele 2 situatii , el nu tine de realitatea materiala, ci de o alta realitate ,cea spirituala ,pe care dogma materialista omniprezenta in gandirea tuturor materialistilor, deci si in gandirea ta, nu o poate accepta.

Ati observat probabil ca eu nu prea obisnuiesc sa folosesc termenul "realitate materiala" deoarece consider, desi nimeni inca n-a observat acest lucru, ca realitatea nu e numai materiala. Problema pe care o pun daca Dumnezeu exista nu se refera la faptul ca acesta ar fi un obiect la fel ca un atom sau un asteroid. Chestiunea e daca el are macar o realitate ca numerele, triunghiurile, multimile infinite sau teoriile. Ei, Dumnezeu e real? Intr-adevar vorbim despre el. Insa cum e el? Pe ce ne bazam atunci cand spunem ceva despre el? De exemplu? Pe ce va bazati atunci cand spuneti ca e unic in fiinta si intreit in persoana? Sau pe ce va bazati atunci cand spuneti ca el exista? Asta ca sa stim in care din cele doua situatii se afla conceptul de Dumnezeu: ii corespunde o realitate pe care noi nu o cunoastem sau nu-l cunoastem pe Dumnezeu pentru ca nu e nimic de cunoscut?

În prealabil postat de flying

Cei care gandesc ca tine ajung la situatii absurde ,nu crestinii. Tu esti nevoit sa faci comparatii stupide ca cea cu relativitatea.

Domnule Flying, dumneavoastra n-ati inteles comparatia mea. Sai poate ca nu ati inteles ce inseamna sa compari. Nu putem compara decat lucruri diferite pentru simplul motiv ca un lucru nu poate fi comparat cu el insusi. Atunci cand comparam, punem in paranteza diferentele dintre lucruri si scoatem in evidenta similaritatile. Daca va uitati peste comparatia mea, veti vedea ca exact acest lucru l-am facut. Eu insa nu sunt deloc vinovat ca dumneavoastra nu sunteti in stare sa observati asemanarile si deosebirile dintre lucrurile despre care vorbeam.

În prealabil postat de flying

Haha ,unde era virtuosul care se lauda singur si jigneste 99% dintre cei ce merg la biserica.Nuuu, el nu scuipa...

Deci sunt chiar 99%? Iar dumneavoastra ii aparati in loc sa va deziceti de ei? Eu am dat doar o cifra aleatoare, insa reactia dumneavoastra ma pune pe ganduri. De altfel am observat ca atunci cand cineva din exterior incearca sa scoata la lumina dracoveniile pe care le face vreun membru al BOR, intreaga organizatie se raliaza in jurul respectivului incercand sa-l scoata basma curata. Or fi ei pacatosi, dar sunt de-ai nostri. De altfel e greu sa fabrici un ortodox adevarat. Trebuie sa-l iei de mic, sa-l feresti de 99% din ceea ce inseamna stiinta, sa-i umpli 99% din activitatile intelectuale cu rugaciuni si mers pe la biserica, sa-i interzici sa-l citeasca pe Platon sau Aristotel, ca poate ii va pricepe si mai ales sa ii interzici sa citeasca carti despre evolutionism, ca oricum daca vrei sa combati evolutionismul nu e nevoie sa-l intelegi. Deci chiar sunt 99%?

În prealabil postat de flying

Asta e o idee furata din Biblie deci esti si hot pe deasupra.

A, deci nu e voie sa citim Biblia! Sa o citesti probabil inseamna sa-l furi pe Duhul Sfant.