View Single Post
  #1  
Vechi 12.01.2011, 01:13:26
eucred's Avatar
eucred eucred is offline
Member
 
Data înregistrării: 19.11.2009
Locație: ***
Religia: Ortodox
Mesaje: 83
Smile Sfantul vasile cel mare -despre desavarsirea vietii

EPISTOLA 22 - Despre desăvârșirea vieții monahilor (creștinilor)

Dintre multele lucruri pe care le arată Scriptura inspirată de Dumnezeu și pe care trebuie să le realizeze cei care s-au hotărât să fie bineplăcuți lui Dumnezeu, am socotit necesar să menționez acum, într-o scurtă enumerare, numai pe acelea pe care în prezent le discutați între voi, așa cum am învățat din Sfânta Scriptură, expunând pentru fiecare dovada care este ușor de înțeles pentru cei care se îndeletnicesc cu lectura (Sfintei Scripturi), care vor fi în măsură s-o facă înțeleasă și altora.
Creștinul trebuie să se socotească părtaș (vrednic) chemării cerești și să se poarte în chip vrednic de Evanghelia lui Hristos.
Creștinul nu trebuie să fie ușuratic și să nu se lase îndepărtat de cineva de la amintirea lui Dumnezeu și de la voile și judecățile Lui. Creștinul trebuie să devină în toate mai presus de judecățile după lege, nici să nu jure, nici să nu mintă.
Nu trebuie să defăimeze, nici să nu batjocorească, nici să nu se certe, să nu se răzbune singur, să nu răsplătească răul cu rău, nici să nu se mânie. Trebuie să fie îndelung-răbdător, și să mustre la timp potrivit pe cel ce se răzbună, nu însă din patima răzbunării, ci din dorința îndreptării fratelui, după porunca Domnului.
Nu trebuie să spună ceva împotriva fratelui care nu este de față, cu scopul de a-l cleveti, ceea ce este calomnie, chiar dacă ar fi adevărate cele spuse. Trebuie să disprețuiască pe cel care calomniază pe fratele. Nu trebuie să spună vorbe de rușine.
Nu trebuie să râdă și nici să nu tolereze pe cei care râd. Nu trebuie să vorbească cuvinte rele, spunând ceva care nici la folosul celor care ascultă nu duce, nici la familiaritatea necesară și îngăduită cu Dumnezeu nu contribuie. Așa încât și cei care lucrează să se îngrijească, atât cât este posibil, să lucreze cu liniște și să se adreseze cu cuvinte cuviincioase celor care sînt încredințați să rânduiască cuvântul cu discernământ spre zidirea credinței, ca să nu întristeze Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu.
Nu se cuvine ca vreunul care vine de la alții să îndrăznească să se apropie sau să vorbească cuiva dintre frați, înainte ca aceia care au primit sarcina supravegherii în toate să fie cercetați cum place lui Dumnezeu spre folosul comun.
Nu trebuie să fie robit de vin, nici să nu fie stăpânit de patima pentru mâncare de carne, nici, în general, să nu devină lacom pentru orice mâncare sau băutură, pentru că cine se luptă, se înfrânează de la toate. Din câte se dau fiecăruia spre folosire, nu trebuie să aibă nimic ca al său propriu sau să înmagazineze, ci fiind atent cu grijă pentru toate, ca și cum aparțin lui Dumnezeu, să nu disprețuiască nimic din câte întâmplător sînt aruncate sau puse deoparte. Nimeni să nu socotească ceva ca al său (proprietate), ci ca fiindu-i încredințat de Dumnezeu spre slujirea fraților care formează o inimă și o simțire, astfel și să gândească și să facă toate, și fiecare (să rămână) în rândul cetei sale.
__________________
,,-Doamne, n-am timp!"
am spus supărat,
uitând vinovat
că Tu mi l-ai dat!
Reply With Quote