Citat:
În prealabil postat de catalin2
Daca citesti declaratia episcopului o a vezi ca nu s-a mai infaptuit nepomenirea. Nepomenirea nu inseamna intrarea in schisma, s-a mai intamplat sa nu fie pomenit Patriarhul ecumenic, de exemplu. Repomenirea se face cand ierarhul isi schimba conceptiile sau cand vine urmatorul ierarh.
Ingrijorarea nu tine de acele modificari, ci de adoptarea unor idei ecumeniste (care sunt protestante). De exemplu catolicii au facut asta la Vatican II.
|
Catalin, eu nu am o problema cu crestinii non-ortodocsi si o eventuala unire cu catolicii; am si precizat ca spre deosebire de tine si Antonia cum nu sint un credincios adevarat ci mai mult un filosof, cum mi-au zis si Mihnea si altii pe buna dreptate faza cu "dumnezeul filosofilor", nu ma deranjeaza deloc ideea ecumenismului INTRACRESTIN NON-SINCRETIC, ATENTIE.
Insa reforme precum cele citate (muieri in cler, fie si ca diaconi - cauta pe gugal: sint niste ierarhi greci si finlandezi care sustin mizeria asta; muzica instrumentala in biserica, pogoraminte pastorale fata de semenii nostri mai speciali si asa-zisele lor uniuni civile, pogoraminte fata de practici biologice mirsave gen clonarea, etc) sint efectiv calul troian pentru Neprietenul.
Nu imi revin nici acum din discutia telefonica avuta anul trecut cu un prieten, crestin practicant si impartasit des, nu ca mine, pe care l-am intrebat plainly: "Daca prin absurd si nu tocmai, Biserica accepta ca pogoramint casatoriile homosexualilor, accepti acea decizie din supusenie pastorala? Deci Biserica va fi tot Biserica si daca face pasul asta oribil, si nu iesi din ea?". Ghici ce raspuns mi-a dat: ca cica accepta, daca Biserica decide. Ce sa ii daci, omul are familie. "Hau-hau-hau, pentru cauza latram, sub steag ne aglutinam". Stii cu ce ajung sa semene, simbolic vorbind, crestinii apostaziati, care se vind lui Satan pentru o coaja de piine mucegaita, adica pentru nimic, cu atit mai dureros? Cu ciinii lui Pavlov. Conditionare totala si nimicire aproape totala a Chipului Dumnezeiesc din om.
Atit cei cu supusenia oarba, cit si cei cu schisma ca reflex se roaga la sfinti (eu nu ma rog, dar ii respect cumva ca modele umane si eroi). Insa cind vine vorba de profetii destul de recente, ale unor sfinti martiri, privind vremurile din urma, brusc, lasa cinstirea si increderea mai moale, ca de, "piinea si cutitul" vin de la stapinire, nu de la sfintii martiri din Biseria Triumfatoare, nu?).
Marea mea satisfactie, este ca si cei pro-sistem, intr-un final vor fi reprimati, cind vor deveni prea siguri de ei sau sistemul ii va defini ca inutili, vor ajunge si ei striviti, nu in primul val, ci al enspelea. La urma urmei, si Yagoda, seful NKVD in anii '30, a ajuns in Gulag, nu? Fain.