Citat:
Nu știu de ce prin „sărac cu duhul” în ultima vreme se înțelege om care nu gândește. Nu cred că așa s-a înțeles de la început și nu cred că asta a vrut Domnul să se înțeleagă. Din câte știu aceasta s-ar referi la smerenie, la omul golit de eul său, ca să-i facă loc lui Dumnezeu în inima lui, care este deschis voii lui Dumnezeu. Ești sărac de duhul tău și atunci Duhul lui Dumnezeu te poate locui. Renunți la voia ta, la gândurile tale, pentru a face voia lui Dumnezeu și pentru a primi luminările Sale în mintea ta.
Da, este și o lepădare de propria gândire, adică de o gândire ce se vrea autonomă și care este, prin urmare, mândră. Însă asta nu înseamnă să nu mai gândești, ci să accepți să gândești asistat de Duhul Sfânt, care nu îți anulează libertatea, ci te acceptă de partener.
|
Este cea mai buna explicatie.
Esenta intregii vieti spirituale, esenta mantuirii.
Cristian ai o buna intelegere a procesului si finalitatii!