SAMANTA GETO-DACA
Ploua cu spaima si durere
Peste cetatea mea invinsa,
Cadeau barbatii in tacere,
Murea un zeu cu tampla ninsa,
Ardeau strabunele altare
Si ziua coborase-n berna,
Treceau ostirile barbare
Peste cetatea mea eterna.
Stam gol in focul din altare
Cu ochii cautand la ceruri,
Cerseam un strop de indurare,
Un colt din vesnice-adevaruri.
Ardeam pe geticul jertfelnic
Si muntele ardea cu mine...
Din trupul meu de om nevrednic
Si din batranele ruine,
Se zamislea samanta daca,
Din foc si sange si pamanturi
Si dintr-un strop din sfanta apa
Si din blesteme si din canturi...
Samanta getilor rodeste,
Caci timpul i-a trimis porunca.
Un neam intreg din mine creste,
Un neam de foc si flori de stanca.
|