Asadar, ciclul Temporal se subimparte in doua sectoare de cerc: ciclul Craciunului (sau al Incarnarii) si ciclul Pastilor (sau al Rascumpararii).
Ciclul Craciunului se subimparte si el in timpul Adventului (Adventul este postul Craciunului, cand romano-catolicii se pregatesc spre a-L primi pe Pruncul Isus), timpul Craciunului propriu-zis si timpul Epifaniei.
Prima duminica din Advent este socotita inceputul Temporalului si, deci, a intregului an liturgic.
Ciclul Pastilor incepe intre datele extreme posibile: 18 ianuarie-22 februarie, din cauza caracterului variabil al datei Pastilor, centrul intregului an liturgic.
In ritul romano-catolic, timpul de pregatire al Pastilor dureaza noua saptamani. Corespunde oarecum Triodului din ritul greco-catolic, care incepe in Duminica Vamesului si Fariseului.
Acest timp prepascal, de noua saptamani, e subimpartit in traditia apuseana in trei durate, astfel:
-timpul Septuagesimei ne asociaza, vreme de trei saptamani, vietii publice a lui Isus.
-timpul Quadragesimei (vine de la "40 de zile") incepe cu Miercurea Cenusii, care e intrarea in Postul Pastilor. Ne aminteste de retragerea in desert a Domnului nostru vreme de 40 de zile.
-timpul Patimilor cuprinde ultimele doua saptamani din Postul Pastilor. Intregul Post al Pastilor are un caracter penitential (spre deosebire de Postul Craciunului care are caracter de bucurie), dar in mod special aceste doua saptamani.
Timpul pascal este subimpartit in
-Octava Pastilor (adica opt zile, de la Duminica Invierii la Duminica Tomei, numita inca si Duminica de Quasimodo (fiindca cu aceste cuvinte incepe slujba).
-timpul de dupa Pasti (fiindca Duminicile se numara de la Pasti), care dureaza 5 saptamani si se termina cu Ziua Bisericii: Pentecost.
Timpul de dupa Pentecost numara intre 23 si 28 de Duminici, fiind cel mai lung din an.
Anul liturgic se termina cu sarbatoarea "Cristos Regele". Urmeaza prima duminica din Advent si ciclul se reia.
|