Nu suntem noi in masura sa afirmam care preot are har si care nu, deoarece nu noi il oferim. Altfel, doar emitand opinii, ne vom afla vorbind in necunostinta de cauza. De aceea, se cade sa vorbim despre ceea ce cunoastem, adica despre faptul ca Dumnezeu este Cel care lucreaza atat prin preotul vrednic, cat si prin cel nevrednic.
Dumnezeu lucreaza prin cel care Il marturiseste cu fapta dar si prin cel care Il tagaduieste prin ea. Asta pentru ca nu pentru faptele sale sau pentru dreptatea sa, primeste el harul sfintitor al preotiei, ci pentru nevoia de a sfinti credinciosii. Dumnezeu va tine sema la Judecata de pacatele preotului, dar in lume cauta mai mult spre nevoia poporului pastorit de el.
Altfel, nu ne-am putea explica paradoxol, ca preotul chiar daca nu este sfant - care nu duce o viata de sfintenie - cum de poate sfinti lumea prin Sfintele Taine si ierurgii.
|