View Single Post
  #8  
Vechi 14.04.2012, 20:35:38
Yasmina's Avatar
Yasmina Yasmina is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 18.06.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.103
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Adriana Cluj Vezi mesajul
http://www.youtube.com/watch?v=98TWv...eature=mh_lolz

O tanara fecioara, curata si neprihanita, suflet de copil, a primit cea mai mare veste ce putea s-o primeasca o femeie pe pamant: ca va naste pe Fiul Domnului.
Si L-a nascut.
Mai intai L-a purtat in pantece, simtind acolo o fiinta vie, mica, invatandu-se sa devina mama...
Mare trebuie sa-i fi fost tinerei copile uimirea, bucuria, framantarea, teama....atunci cand aducandu-L pe lume, a vazut ca Fiul Domnului era doar un copilas, o bucatica mica de om, nu mai mare decat bratul ei, cu manute mici, picioruse cat degetul mic de la palma ei, cu ochi cat unghia ei...
Un copilas, ca toti copilasii, asa cum mai vazuse atatia altii...
Mic, plapand, neajutorat, plangand cand ii era foame, plangand cand il durea burtica, plangand sa fie schimbat, cerand sa fie alintat si leganat
L-a tinut la pieptul ei, L-a infasat in scutece, L-a alaptat, L-a mangaiat... Era Fiul ei.
Cand a plans L-a luat in brate si leganat, cantandu-I poate un cantec de leagan, sa-L linisteasca, sa-L adoarma....Puiul ei.
L-a vegheat zi si noapte, L-a invatat sa stea in sezut, apoi cand Cel mic s-a prins de marginea patului, ridicandu-se in picioare, tanara mamica si-a dat seama ca vrea sa umble si L-a luat de manute ajutandu-L sa faca primul Lui pas.
Daca s-a impedicat si a cazut s-a dus si L-a ridicat, pupand manuta sau piciorusul cu ""buba"".
L-a invatat sa zica primele cuvinte, copiilor le vorbesti ca ei sa inceapa sa te imite, se uita cu ochisorii mari la buzele tale, cum rostesti cuvintele, incercand si ei apoi sa rostogoleasca cate o silaba, poate primul Lui cuvant a fost ""mama""....
Cand a venit cu genunchiul julit de la cazatura pe pietre, la primele Lui iesiri prin curtea casei, I-a spalat rana si a pupat din nou ""buba"". Cand si-o fi dat cu ciocanul peste degete invatand meseria tatalui pamantesc, Iosif, a fugit la mama lui plangand, iar ea L-a alinat.. caci era mama, iar El era Fiul ei.
Era om, ca noi- dar fara de pacat- cu toate durerile noastre omenesti, le-a cunoscut pe toate...
Trece vremea...
Copilul creste si mergand ei in Ierusalim, il pierde. La Templu. Ea nu stie unde este. Nu a putut sa doarma toata noaptea de ingrijorare si de teama. Il cauta speriata si disperata.
Cu toate ca stia ce fel de Fiu are -nu-i asa? Iisus ii uimeste pana si pe cei mai invavati din Templu, cum atunci sa nu-si cunoasca ea Fiul?- totusi inima ei de mama sangereaza de durerea de a nu-L gasi; era un copil inca, ce trebuia inca crescut, ingrijit, spalat, imbracat,...daca a patit ceva? daca s-a intamplat ceva? unde e?
Fiul a crescut, a devenit barbat, dar pentru ea a ramas tot copilul ei...
La nunta din Caana Galilei, desi nu ii venise vremea, asculta de mama Sa, si preface apa in vin, supunandu-se ca un Fiu mamei......Era mama Lui.
Il insoteste si Il urmareste peste tot locul cu ochii ei atoatevazatori de mama.
Pasii ei sunt in urma pasilor Lui, ca atunci cand il invata sa faca primii pasi in viata, desi acum era om in toata firea....
Iar acum, la vremea chinurilor Lui, il vede batut, insangerat, umilit, batjocorit, impuns de coroana de spini, tintuit in cuie pe cruce.... Copilul ei, nevinovat... in mainile acelea care erau candva cat un degetut de-al ei, azi oamenii bat cuie, in picioarele care odata erau cat degetul ei, azi oamenii bat cuie...
Cel pe care ea L-a purtat la sanul ei, L-a hranit la sanul ei, L-a sarutat cand plangea, ca sa-I treaca supararea, L-a ingrijit, L-a iubit ........azi moare.
Moare pe Cruce in fata ei.
Ea nu mai poate face nimic sa-I aline durerea.
Ea a spus: ""Fie mie dupa cuvantul Tau"" si asa trebuia sa fie....
Dar inima ei de mama oare nu sangera?
Ce simte o mama cand isi vede copilul murind in fata ei?
Ce ar fi facut orice femeie din lumea asta vazandu-si copilul omorat?
Nu ar fi sarit sa-l apere?
Nu ar fi sarit la gatul ucigasilor lui?
Nu s-ar fi luptat cu lumea intreaga ca sa-si salveze copilul? Singurul ei copil?

Dar ea a rabdat, ea nu a acuzat pe nimeni, nu a sarit la gatul ucigasilor....... pentru ca: "" Fie mie dupa cuvantul tau"", stia ca trebuie sa se supuna, dar oare stia si la ce trebuie sa se supuna in aceasta ultima zi?
Ea a iertat.

De piatra sa fi fost si ti-ar fi scapat o lacrima.....Dar mamei Lui?
(http://www.youtube.com/watch?v=98TWv...eature=mh_lolz, asta nu e adevarat, e doar film, in realitate a fost mult mai rau.....)


Si plange. Doar plange.
Plange si azi, plange Maica Sfanta mereu si se roaga Fiului ei: pentru noi, cei ce L-am rastignit pe Fiul ei si-L rastignim mereu cu pacatele noastre si cu ne-iubirea noastra.


............
http://www.razbointrucuvant.ro/2012/...rea/#comments:

Unde-i iubire și’omenia,
“Dreptatea” legii invocate
Care în loc să ne sfințească
Ne duce-n crimă și-n păcate

Unde-i compasiunea noastră,
Și simțământul cel curat,
Privindu-Te cum mori pe cruce,
Ne dovedit ca vinovat ?

Unde ni-i mila și durerea,
Și simțământul omenesc
Ce-și simte propriu chin, în celalți
Ce lângă noi se chinuiesc ?

Căci trupul tot ți-i numai rane
Și zvârcolire’n suferință.
Iar acuzarea ce-o aducem,
Se vrea dovadă de…, credință.
.....

Tot trupul Ți-e doar răni și sânge
Și scuipătură și noroi
C’am aruncat cu tot păcatul
Și toată ura ce e’n noi.

Cumplit de grea e vina noastră.
Iar trupu’n cuie țintuit
Se zbate’n chinuri uriașe
Ce cresc și cresc necontenit. (Nicolae Mirean)


Azi e Sambata Mare. Se apropie Invierea. Mantuirea, Bucuria si Lumina lumii.
Dvs ati scris asta?Mi-a placut f mult,felicitari.
Ce sa mai adaog si eu...nimic.
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
Reply With Quote