[CM]

Mi-a atras atentia una din replicile la aceasta tema, referitor la om, daca este sau nu facut dupa chipul si asemanarea Lui.

Toti antevorbitorii sunt orientati sa JUDECE omul dupa aparente exterioare.
De unde stie cineva ce este in sufletul altcuiva si cum ar putea sa-si dea cu parerea ma intreb.

Chestia cu tatuajele este simpla, este o aparenta de care unii au nevoie la un moment dat, poate sa dureze toata viata lor trupeasca sau nu, depinde de fiecare.

Voi de LIBER ARBITRU nu ati auzit?
Si aici revin de unde am plecat. Omul este facut dupa chipul si asemanarea Lui. Trupul este cel mai perfect mecanism existent pe aceasta planeta si este de notorietate ca nimeni nu a descrifat inca cum functioneaza organismul nostru in totalitatea lui.
Asa am fost facuti, perfecti dupa chipul Lui, pentru ca si El este perfect.
Sensul este metaforic, noi ne incapatanam sa-i dam lui Dumnezeu dimensiuni omenesti, ori tocmai in asta consta greseala orgoliului nostru nelimitat, sa ne imaginam ca Dumnezeu judeca cum judecam noi si ca ce a facut a facut dupa noi.

Asemanarea se dobandeste si se refera strict la interiorul nostru, la suflet, spirit, cum vrem sa-i zicem. Exista un curs de teologie mistica scris de Nichifor Crainic "Sfintenia - implinirea umanului" care se gasea in librarii cu specific teologic la un moment dat.

Daca cei care scriu pe acest forum ar citi mai mult si ar fi preocupati sa invete de la cei invatati, ar descoperi cate greseli fac prevalandu-se de cunoastere.

Imi pare rau pentru cei care cad in capcana teoriei culpabilizarii si se lasa manipulati de ceilalti, unii inconstient, altii chiar asta isi doresc.
Fiecare trebuie sa-si asume libertatea de a fi Om, de a avea posibilitatea de a ajunge la asemanarea cu Dumnezeu.

Credeti ca daca cineva cu trupul plin de tatuaje s-ar desavarsi in rugaciunea inimii nu ar dobandi asemanarea Lui?
Eu cred ca DA.
Cei care nu cred si aduc argumente pentru aceasta de fapt NU CRED.

Din cate imi amintesc eu o farama de credinta poate misca muntii din loc.