Pai bine, dar aici, inainte de toate, suntem crestini. Daca nu te multumesti cu adancul de necruprins al Cuvantului, smerindu-te, de ce nu mergi sa stai de vorba cu niste specialisti in domeniu?

Nu contest ca stiinta omeneasca a ajuns aproape de culmile care-i sunt permise, dar ea nu e totul - e doar o picatura intr-un ocean. Iar pe mine una si aceasta picatura ma smereste, pentru ca le iau pe toate de-a gata, gratie stradaniilor geniilor, a oamenilor de stiinta si a eforturilor din domeniul cercetarii. (in acatistul "Slava Lui Dumnezeu pentru toate" citeam ca operele geniilor Il marturisesc pe Dumnezeu, chiar si fara de voie...)

E frumos ca vrei sa stii si sa intelegi, ai tot dreptul. ("Toate sa le incercati, tineti ce este bine..") Numai sa nu te poticnesti de pragul asta.

Daca maine ai muri, crezi tu ca sufletului ingrozit in ceasul mortii i-ar mai pasa de distante si de varsta pamantului sau a universului?! Sau oare ai epuizat efortul de-a te cunoaste pe tine insuti, in primul rand, apoi sa cercetezi stiinta mantuirii sufletului?

"Şi Eu zic vouă: Cereţi şi vi se va da; căutaţi şi veţi afla; bateţi şi vi se va deschide."

Dar ce spun eu aici, nu ma lua in seama...