Citat:
În prealabil postat de M.Andronic
O sa spui ca sunt greu de cap sau insistent dar eu tot nu inteleg care sunt aceste consecinte grele ale jocurilor video sau de este gresit sa simt o satisfacie cand le joc. Eu ma simt satisfacut cand castig din acelasi motiv pentru care ma simt satisfacut atunci cand iau o nota mare: am reusit sa depasesc un obstacol si o situatie dificila cu ajutorul a ceea ce aveam la dispozitie.
|
Pai cam asta e problema.
Iti gasesti satisfactia in ceva facil, ieftin, de moment in loc sa cauti sa investesti timpul si energia ta mentala in ceva care sa-ti ofere satisfactie pe termen lung.
Ai un fals sentiment de invingator in timp ce viata ta se indreapta spre statutul de ratat.
Citat:
|
Eu de exemplu mai folosesc jocurile drept mediu de socializare, seara vorbind cu prietenii si jucandu-ma cu ei. Nu cred ca ei vor sa vorbim la telefon sau sa ne intalnim undeva la 7-8 seara sa mai vorbim diverse. Unele jocuri m-am apucat de ele doar pentru ca majoritatea clasei jucau si petreceau timp impreuna in acel joc.
|
Socializarea in sine nu e o valoare daca se rezuma la a face trivialitati impreuna cu alti oameni.
Citat:
|
(http://www.ebible.ro/biblia/romana/c...scu/romani/14/) care spune ca nimic e necurat in propia sa natura dar daca te face sa-ti pierzi credinta atunci este pacat. De asta eu nu cred ca jocurile trebuie eliminate complet ci doar cele ce m-ar indeparta de la credinta (cele violente, demonice etc,) nu cele prietenoase sau inofensive.
|
Pana la credinta... pierzi un timp pretiosc dupa care ai sa plangi mai tarziu, cand ai sa lucrezi de exemplu la Kaufland pentru salariul minim pe economie, locuind inca cu parintii si maximul tau de asteptare de la viata e sa te descurci cu ratele pentru ultima placa video de la NVIDIA si abonamentul la nu WoW sau alta aiureala unde te "intalnesti cu prietenii" - la fel de virtuali ca si jocul in sine.