Citat:
În prealabil postat de N.Priceputu
Ceea ce vreau eu să spun, de fapt, este că rațiunea lui Dumnezeu, adică Logosul, este prezentă în toate cele pe care le-a creat. Materia însăși, în ultimă analiză, se pare că este „nimic”, e lipsită de consistență, particulele subatomice se pare că au doar energie, fără masă, așa cum sunt fotonii (care n-au masă decât în mișcare). Asta face să bănuim (sau să înțelegem) că în ultima ei adâncime materia nu există în sine, fiind o vibrație energetică, din voia și rațiunea dumnezeiască (cam așa ceva spunea Petre Țuțea).
Această rațiune care face bobul de grâu să încolțească și spicul să crească, care face ca toate să existe cu ordine și sens, nu e altceva decât Logosul, Dumnezeu-Cuvântul, prin Care toate s-au făcut.
Nu că El S-ar afla substanțial în cele materiale spun, ci că lumea poartă pecetea rațiunii dumnezeiești și prin ea există, crește, se transformă, devine.
Înțelegând așa, ne dăm seama că Dumnezeu este mult mai aproape de noi decât ne închipuim de obicei, fiindcă toate prin El există și în toate este El.
|
Frumoasa si elocventa asertiune. Subscriu domnule N.Priceputu.
In asentimentul celor de mai sus doresc sa precizez:
Materia are "doua moduri de existenta": substanta caracterizata prin masa si camp caracterizat prin energie. Conversias reciproca a "celor doua moduri de manifestare a existentei" materiei este "cuprinsa" intr-o "simpla" ecuatie: E=m*c^2.
Despre "realitatea existentiala" a particulelor subatomice (mecanica cuantica):Dualitatea «unda-particulă» rămâne o problemă de actualitate întrucât fenomenele de măsura la nivel cuantic se lovesc pe deplin de modul de percepție (cognitie intelectuala umana) al realități la nivel macroscopic.
Pentru a ieși din impas, au fost propuse câteva soluții precum,
«Interpretarea de la Copenhaga» prin care se susține ca fizica cuantică nu descrie realitatea în ea însăși ci tot ce se poate cunoaște despre realitate».
Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.