[Trimisul]

În prealabil postat de DragosP

Și? Mai departe?

Şi mai departe.

Continuare la pildă:
Lîngă una din şcoali era un un parc şi în parc se serveau castane prăjite, cafea şi vara îngheţată. În pauză copiii ieşeau în parc şi mîncau ce şi-au luat de la fastfood. Bătrînii jucau şah sau stăteau pe bănci. Unii 'pocăiţi' dădeau gratis reviste cu Isus. Mulţi oameni mergeau care încotro. Miile de panseluţele plantate de zilierii ce lucrau în slujba comunităţii se ofileau. Un chitarist stătea rezemat de un zid şi avea jos o cutie cu bani mărunţi. Un cerşetor îndruga o poveste care să impresioneze. Fariseul trecînd pe acolo a dat un bănuţ cerşetorului şi un bănuţ chitaristului... după care s-a dus să se roage la templu unde spunea aşa:

'Mulţumesc Doamne că mi-ai mai dat o zi de viaţă ca să pot milui acel cerşetor spurcat şi acel chitarist care face dezordine. Bine că sunt sănătos şi cîştig bine.'

Vameşul stătea la vamă şi încasa impozite şi zicea aşa:
''Doamne ajută-mi să se sfîrşească mai repede ziua aceasta că nu mai rezist nervos. Şeful în cere situaţii peste situaţii şi mereu lipsesc bani.''

Băiatul fariseului nu-l iubea pe tatăl său iar băiatul Vameşului o nesocotea pe mama sa fraierind-o uşurînd-o mereu de bani, pentru tot felul de lucruri. Fata Vameşului o ajuta pe mama ei să facă mîncare şi mergeau împreună la cumpărături. Îşi cumpăra des parfumuri scumpe şi ciocolată. Medicii au recomandat ciocolata pentru că e bună la memorie. Deşi era străină, din import toate fetele o pofteau zilnic pentru că era foarte fină şi bună la gust. Băieţii pofteau bere. Şi berea străină era foarte bună la gust.
Păsările zburând pe deasupra oraşului simţeau un plăcut miros de cafea, de ciocolată, de bere şi de castane prăşite, miros asezonat cu mult fum de ţigară şi de gaze de eşapament. Un bătrîn în faţa unei vitrine îşi împingea ochelarii în sus pe nas uitîndu-se la preţuri. Copiii ieşiţi în pauză în parc vorbeau despre Leonardo di Caprio pentru că a primit un oscar. Nimeni nu mai îşi aducea aminte ce s-a discutat la templu. Nimeni nu mai ştia că există un templu chiar în oraşul lor. Toţi îşi aduceau aminte abea sîmbăta sau duminica. După ce reveneau de la templu uitau de Dumnezeu. Unii ţineau minte de Dumnezeu dar habar nu mai aveau ce anume le-a cerut să ţină. Afară era o zi fierbinte şi frumoasă. Fariseul a murit. L-a lovit tramvaiul. Nu a mai putut fi salvat. După marea trecere
s-a întălnit cu Dumnezeu şi i-a spus aşa:

''Mulţumesc Doamne că m-ai scăpat de toţi că nu mai rezistam nervos să-i văd cum se prefac la templu că sunt credincioşi''

Dumnezeu l-a pus undeva departe de Rai.

Nu a suferit după fariseu decît nevasta lui pentru că a rămas fără bani. Avea strînşi destui bani dar ar mai fi vrut... zicîndu-şi mereu că ''nu strică''.

Vameşul trecînd pe lîngă înmormîntare a întrebat cine a murit şi amintindu-şi de fariseul de la templu şi de rugăciunile lui a pus un ban în cutia chitaristului.