in urmгtorul an 1583, patriarhul Ieremia al II-lea a convocat un Sinod, cu participarea patriarhilor Silvestru al Alexandriei єi Sofronie VI al Ierusalimului, care a condamnat introducerea оn Biserica Romei a calendarului gregorian ca fiind potrivnic canoanelor Bisericii Ecumenice si ca o incalcare a hotararii Sinodului I Ecumenic, privind ordinea calculului zilei sarbatoririi Sfintelor Paєti. Acest sinod, a luat hotararea numita Sigilon [26] din 20 noiembrie 1583, ii cheama pe ortodocsi sa apere ferm, chiar pana la varsare de sange, sinaxarul ortodox si Pascalia Alexandrina, pronuntand anatema asupra tuturor celor care vor incalca aceasta hotarare [27]
[26] Sigilon – decret sinodal oficial cu caracter legislativ, purtвnd sigiliul patriarhal. – I.M.
[27] Оn hotгrвrea Sinodului din Constantinopol din 1583 citim: “…Fiindcг din nou Biserica veche a Romei, оnєelвndu-se de mвndra invenюie a astronomilor sгi, cu nechibzuinюг a schimbat prea frumoasele aєezгminte despre Sfintele Paєti, stabilite єi hotгrвte de cei 318 Sfinюi Pгrinюi ai Оntвiului Sobor Ecumenic din Niceea, care cu cea mai mare stricteюe a stabilit sг se respecte de toюi creєtinii din оntreaga lume ca niєte aєezгminte neatinse, astгzi devine cauza ispitelor. Оnaintea mea, ca a unui Patriarh Ecumenic, s-au prezentat bгrbaюi armeni оntrebвndu-se despre practica sгrbгtorii Paєtelui, fiindcг lor li se impune primirea acestor inovaюiuni. Chibzuind оmpreunг cu Prea Fericitul Patriarh al Alexandriei єi Prea Fericitul Patriarh al Ierusalimului єi cu ceilalюi membri ai Soborului, оn numele Sfвntului Duh hotгrвm:
Cel ce nu urmeazг tradiюiile єi obiceiurile Bisericii, cum au poruncit cele 7 Sinoade Ecumenice despre Sfintele Paєti, legiuind toate bine ca sг-i urmгm, єi voieєte a urma Pascaliei gregoriene єi a calendarului papist, ca єi ateii astronomi ce lucreazг contra tuturor hotгrвrilor sfintelor Soboare, voind prin aceasta a le schimba єi a le slгbi, sг fie anatema, depгrtat de la Biserica lui Hristos єi de la adunarea credincioєilor. Dar voi, ortodocєilor єi bine cinstitorilor, continuaюi оn cele ce v-aюi оnvгюat, оn cele ce v-aюi nгscut єi educat. Єi cвnd va fi necesar єi оnsuєi sвngele vostru sг-l vгrsaюi ca sг pгstraюi credinюa єi mгrturisirea pгrinteascг. Pгziюi-vг єi feriюi-vг de unii ca aceєtia (reformiєti), ca Domnul nostru Iisus Hristos sг vг ajute vouг єi rugгciunea credinюei noastre sг fie cu voi cu toюi. Amin“. Patriarhul Constantinopolului Ieremia II, Patriarhul Alexandriei Slvestru, Patriarhul Ierusalimului Sofronie єi ceilalюi arhierei ai Sinodului. 20 noiembrie 1583. Apud: Mitropolitul Vlasie, оntвistгtгtorul Bisericii Ortodoxe Romвne de stil vechi. Suntem romвni ortodocєi cu credinюг оn Dumnezeu. De ce nu acceptгm unirea cu Biserica Ortodoxг de stil nou din Romвnia // (Alexiev) S., arhim., (Jazadjiev) S., arhim. Ortodoxia єi Ecumenismul. De ce un creєtin ortodox nu poate fi ecumenist. – Mгnгstirea Slгtioara, 1997, – P. 317-318. Sigilionul sau “Pecetluirea” Sfвntului Sinod de la 1583 se gгseєte pe internet la adresa:
http://arhiva-ortodoxa.com/mirem/ceor/sinod_pecetluire.html. Despre aceastг hotгrвre Sinodul de la Constantinopol a anunюat toate Bisericile Rгsгritului: pe mitropolitul Moscovei Dionisie (1581-1587), Biserica insulelor Ionice, pe cneazul Constantin Ostrojskii,
de asemenea intru-cat nu toti s-au conformat hotararii Sinodului I Ecumenic, parintii Sinodului de la Antiohia prin canonul 1 au hotarat : “Toti cei ce indraznesc sa desfiinteze hotararea marelui si Sfantului Sinod intrunit in Niceea in prezenta evlaviosului si de Dumnezeu prea iubitorului imparat Constantin, in privinta sfintei sarbatori a mantuitoarelor Pasti, sa fie excomunicati si lepadati din Biserica, daca vor starui a se impotrivi din pofta de cearta impotriva celor bine hotarate, si acestea sa fie zise pentru laici. Iar daca vreunul dintre proestosii Bisericii, episcop ori presbiter ori diacon, va indrazni dupa hotararea aceasta, sa se osebeasca spre zapacirea popoarelor si spre tulburarea bisericilor si sa serbeze Pastile cu evreii; Sfantul Sinod a judecat ca acela sa fie strain de Biserica de acum inainte ca unul ce si-a ingramadit pacate nu numai siesi, ci s-a facut multora pricina de stricaciune si de zapacire si nu numai pe acestia ii cateriseste din slujba, ci si pe cei ce vor indrazni sa se impartaseasca cu acestia dupa caterisire. Iar cei caterisiti sa se lipseasca si de cinstea exterioara, de care i-a facut partasi sf. Canon si preotia lui Dumnezeu”. [114]. Acest canon al Sinodului din Antiohia este pentru noi cu atat mai important, cu cat el nu numai ca interzice serbarea Pastelui odata cu iudeii, dar arata ca o astfel de interdictie a fost pronunata si de hotararea Sinodului I Ecumenic.
Caz concret: stim ca Duminica dupa Rusalii este Duminica Tuturor Sfintilor. Mai stim si ca Pastele nu poate cadea decat intre 4 aprilie si 9 mai, in functie de aceste date fiind considerat "devreme" sau "tarziu". Daca Pastele "pica devreme" postul Sfintilor Apostoli este mai lung. Daca Pastele "pica tarziu", postul Sfintilor Apostoli este mai scurt. Ceea ce nu multi stiu este ca acest Post are o importanta deosebita, iar micsorarea lui contravine Sfintei Traditii precum si Sfintelor Canoane. Doi patriarhi care au vrut sa micsoreze acest Post su fost inclocuiti: Ieremia III, in 1725 (propunea un Post de 12 zile) si Calinic, in 1783 (propunea un Post de 7 zile).
Ce se intampla daca Pastele ar cadea pe 8 mai, dupa noul calendar? Atunci Duminica tuturor Sfintilor as trebui sarbatorita dupa praznicul Sfintilor Apostoli, ceea ce este inadmisibil. Ar mai insemna, de asemenea, ca sarbatoarea Sfintilor Apostoli ar cadea miercurea dupa Rusalii, adica un Post de numai doua zile, intr-o perioada in care Sfintele Canoane interzic postirea. E ca si cum ai tine post in zilele de Craciun sau Pasti.
Canonul 56 al celui de-al VI-lea sinod ecumenic stabileste ca toate posturile se vor tine deodata (in comun). Ori, daca luam ca exemplu Nasterea Domnului, unii serbeaza odovania, in timp ce altii sunt inca in Post.
[26] Sigilon – decret sinodal oficial cu caracter legislativ, purtвnd sigiliul patriarhal. – I.M.
[27] Оn hotгrвrea Sinodului din Constantinopol din 1583 citim: “…Fiindcг din nou Biserica veche a Romei, оnєelвndu-se de mвndra invenюie a astronomilor sгi, cu nechibzuinюг a schimbat prea frumoasele aєezгminte despre Sfintele Paєti, stabilite єi hotгrвte de cei 318 Sfinюi Pгrinюi ai Оntвiului Sobor Ecumenic din Niceea, care cu cea mai mare stricteюe a stabilit sг se respecte de toюi creєtinii din оntreaga lume ca niєte aєezгminte neatinse, astгzi devine cauza ispitelor. Оnaintea mea, ca a unui Patriarh Ecumenic, s-au prezentat bгrbaюi armeni оntrebвndu-se despre practica sгrbгtorii Paєtelui, fiindcг lor li se impune primirea acestor inovaюiuni. Chibzuind оmpreunг cu Prea Fericitul Patriarh al Alexandriei єi Prea Fericitul Patriarh al Ierusalimului єi cu ceilalюi membri ai Soborului, оn numele Sfвntului Duh hotгrвm:
Cel ce nu urmeazг tradiюiile єi obiceiurile Bisericii, cum au poruncit cele 7 Sinoade Ecumenice despre Sfintele Paєti, legiuind toate bine ca sг-i urmгm, єi voieєte a urma Pascaliei gregoriene єi a calendarului papist, ca єi ateii astronomi ce lucreazг contra tuturor hotгrвrilor sfintelor Soboare, voind prin aceasta a le schimba єi a le slгbi, sг fie anatema, depгrtat de la Biserica lui Hristos єi de la adunarea credincioєilor. Dar voi, ortodocєilor єi bine cinstitorilor, continuaюi оn cele ce v-aюi оnvгюat, оn cele ce v-aюi nгscut єi educat. Єi cвnd va fi necesar єi оnsuєi sвngele vostru sг-l vгrsaюi ca sг pгstraюi credinюa єi mгrturisirea pгrinteascг. Pгziюi-vг єi feriюi-vг de unii ca aceєtia (reformiєti), ca Domnul nostru Iisus Hristos sг vг ajute vouг єi rugгciunea credinюei noastre sг fie cu voi cu toюi. Amin“. Patriarhul Constantinopolului Ieremia II, Patriarhul Alexandriei Slvestru, Patriarhul Ierusalimului Sofronie єi ceilalюi arhierei ai Sinodului. 20 noiembrie 1583. Apud: Mitropolitul Vlasie, оntвistгtгtorul Bisericii Ortodoxe Romвne de stil vechi. Suntem romвni ortodocєi cu credinюг оn Dumnezeu. De ce nu acceptгm unirea cu Biserica Ortodoxг de stil nou din Romвnia // (Alexiev) S., arhim., (Jazadjiev) S., arhim. Ortodoxia єi Ecumenismul. De ce un creєtin ortodox nu poate fi ecumenist. – Mгnгstirea Slгtioara, 1997, – P. 317-318. Sigilionul sau “Pecetluirea” Sfвntului Sinod de la 1583 se gгseєte pe internet la adresa:
http://arhiva-ortodoxa.com/mirem/ceor/sinod_pecetluire.html. Despre aceastг hotгrвre Sinodul de la Constantinopol a anunюat toate Bisericile Rгsгritului: pe mitropolitul Moscovei Dionisie (1581-1587), Biserica insulelor Ionice, pe cneazul Constantin Ostrojskii, renumitul apгrгtor al Ortodoxiei оn Rusia occidentalг, pe ducele Veneюiei N. Daponte єi pe papa Grigorie al XIII-lea, vinovatul tulburгrii bisericeєti.
[114] Apud: Arhid. Prof. Dr. Ioan Floca. Canoanele Bisericii Ortodoxe… – P. 205. Aici adгugгm citatul din articolul Liudmilei Perepiolkina “Юлианский календарь – 1000-летняя икона на Руси” (“Calendarul iulian – icoanг milenarг оn Rusia”): “O asemenea sentinюг severг, care prevede despгrюirea de Bisericг fгrг o cercetare prealabilг a faptei sгvвrєite din partea conducerii bisericeєti locale, se оntвlneєte destul de rar оn canoane. Aceasta mгrturiseєte cвt de categoricг este hotгrвrea de la Niceea оn ce priveєte determinarea serbгrii Sfintelor Paєti, adicг niciodatг оmpreunг cu iudeii”. Перелкина Л. Юлианский календарь – 1000-летняя икона на Руси // Православный путь – церковный богословско-философский альманах на 1988 год. – Джорданвиль, 1989, – С. 138. La toate hotгrвrile canonice ale Bisericii Ortodoxe menюionate mai sus adгugгm cг canonul 7 al Sinodului II Ecumenic din Constantinopol (381) єi canonul 95 al Sinodului Trulan sau Sinodul V-VI Ecumenic din Constantinopol (691-692) (textul canoanelor a se vedea оn: Arhid. Prof. Dr. Ioan Floca. Canoanele Bisericii Ortodoxe… – P. 70-71; 156-157.) aratг cum trebuie sг fie primiюi ereticii оn Bisericг. Оn aceste canoane, patrusprezecenii (quatrodecimanii), adicг acei creєtini, care serbau Paєtile оmpreunг cu iudeii pe 14 nisan, sunt clar numiюi eretici єi sunt puєi оn acelaєi rвnd cu arienii єi alюi mari eretici, fapt pentru care sunt primiюi оn sвnul Bisericii, оn caz cг se pocгiesc, prin ungerea cu sfвntul mir.