[cristiboss56]

„Sfântul Constantin cel Mare este un prieten al ţării noastre. El a trimis misionari în Banat şi Oltenia pentru a intensifica viaţa creştină şi pentru a converti pe păgâni la creştinism (…) a zidit o mulţime de biserici (basilici). El iubea foarte mult aceste locuri”, a spus Părintele Patriarh Daniel marţi, 21 mai 2019, cu prilejul hramului istoric al Catedralei Patriarhale.
În omilia rostită la Sfânta Liturghie oficiată în altarul de vară, Patriarhul României a explicat de ce Sfântul Constantin a fost ataşat de această regiune pentru care a purtat o grijă deosebită.
„Şi-a dat seama că Dacia era necesară ca protecţie împotriva năvălirilor barbare din Răsărit, dar şi pentru că el s-a născut aproape de ţara noastră, în oraşul Naisus (în Dacia Mediterană), pe la anul 280, astăzi Niš – Serbia”.
Preafericirea Sa a amintit faptul că Sfântul Constantin a eliberat Dacia de sub stăpânirea goţilor păgâni cu care a încheiat o pace înţeleaptă în favoarea locuitorilor din acea zonă.
„Prin aceasta el i-a făcut mai prietenoşi pe goţi, dar le-a cerut să nu mai persecute pe creştini, astfel că o mare parte din populaţia de la Nordul Dunării a devenit creştină”.
Sf. Constantin – exemplu pentru domnitorii români
Conducătorul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat că exemplul Sfântului Constantin cel Mare a fost urmat îndeaproape de mulţi domnitori români.
El a remarcat pe ctitorul actualei Catedrala Patriarhale, Constantin Şerban Basarab voievod care a construit lăcaşul de cult de pe Dealul Patriarhiei între anii 1656 -1658.
În data de 6 mai 1658, Patriarhul Macarie III al Antiohiei a oficiat slujba de sfințire a locașului care va deveni în 1668 Catedrală mitropolitană, iar din 1925 Catedrală Patriarhală.
Un alt aspect interesant semnalat de Patriarhul României este faptul că în „această biserică a fost uns domn şi Constantin Brâncoveanu, în anul 1688, un mare ctitor de Biserici şi mănăstiri”.
Un păstor al Bisericii
Referitor la Sfântul Constantin, Părintele Patriarh a spus că „este un ales al lui Dumnezeu care nu are chemare de la oameni, ci o chemare directă, dumnezeiască” şi a prezentat o analogie „între convertirea Sfântului Apostol Pavel şi convertirea Sfântului Constantin cel Mare”.
După acest episod, Sfântul Constantin cel Mare a devenit „din împărat păgân un Apostol, adică un trimis al lui Dumnezeu care mărturiseşte lumii pe Hristos şi ajută la răspândirea credinţei creştine în Imperiul Roman”.
În acest sens, Patriarhul Daniel a reiterat principale legi pe care Sfântul Constantin le-a emis în favoarea creştinilor.
„A oferit libertate creştinilor, a început să restituie proprietăţile confiscate de împăraţii păgâni, le-a oferit chiar basilici întrucât multe dintre bisericile creştine au fost demolate în timpul persecuţiilor, a chemat din exil pe episcopii şi clericii persecutaţi, a ajutat la construirea de noi biserici”, a spus Preafericirea Sa.
Constantin cel Mare şi smerit
Pe lângă acestea, unele legi au avut un profund caracter creştin, deoarece „a condamnat adulterul, avortul şi a suprimat tortura pentru că în toate acestea era o umilire a chipului lui Dumnezeu din om”.
Preafericirea Sa a amintit şi de convocarea Sinodului de la Niceea, din anul 325, când a fost condamnată erezia lui Arie şi au fost stabilite primele articole din Crez.
Părintele Patriarh Daniel a apreciat comportamentul smerit de care a dat dovadă marele Constantin.
Deşi conducător al Imperiului Roman, în deschiderea sinodului el nu a stat pe scaun, aşa cum era tradiţia, ci „a stat în picioare din respect pentru episcopii prezenţi pentru că unii dintre ei aveau corpul plin de răni care au fost rezultatul nefast al persecuţiilor”.
Sfânta Elena – model de mamă creştină
Părintele Patriarh Daniel nu a uitat, în omilia sa, să prezinte personalitatea exemplară a Sfintei Elena, mama Sfântului Constantin cel Mare.
Ea a descoperit Sfânta Cruce pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos şi l-a sprijinit în toate lucrările bune pe fiul ei.
„În mod deosebit învăţăm de la Sfânta Elena ce înseamnă educaţia copiilor”, a spus Preafericirea Sa.
„Aproape toate hotărârile Sfântului Constantin s-au datorat influenţelor benefice ale mamei sale. O femeie simplă, dar credincioasă, curajoasă, care a simţit că numai cu ajutorul lui Hristos se pot birui necazurile şi ispitele din lumea marcată de păcat”.
Patriarhul Daniel a făcut referire la semnul creştin comun celor doi mari sfinţi care se regăseşte în icoanele pictate în cinstea lor: Sfânta Cruce.
„Sfântul Constantin, fiul Elenei, a văzut crucea pe cer, iar mama sa a descoperit Crucea lui Hristos în pământ. Aceasta înseamnă că Sfânta Cruce leagă pământul cu cerul şi cerul cu pământul, devenind scară a mântuirii noastre”.
La final, Patriarhul României a urat ani mulţi şi binecuvântaţi celor care îşi sărbătoresc onomastica.