[costel]

Pentru cei care nu stiu:
"Pentru cei care nu sunt familiarizati cu termenul sau confunda metaniile cu mataniile (ingenunchere si inclinare a corpului pana la pamant, in semn de veneratie si de pocainta), trebuie spus ca metanierul este un sirag format din mai multe noduri, confectionate, de regula, din lana. Ele folosesc pentru a ajuta la concentrarea la rugaciune si la numararea rugaciunilor rostite sau mataniilor facute.

Inventarea metaniilor ii este atribuita Sfantului Pahomie. In secolul al IV-lea, acesta dorea sa ii ajute pe monahii analfabeti sa tina numaratoarea rugaciunilor si a mataniile pe care le faceau.

Asadar, procedeul folosit pentru impletirea unui astfel de sirag respecta o traditie veche, care-si trage originile din negura secolelor, neuitata pana astazi. Printre primele forme de metanii existente a fost o gramada de pietricele sau seminte, care era mutata dintr-un vas in altul, dupa ce, la fiecare, se zicea rugaciunea, insotita de inchinaciune sau matanii.

Parintele Teofil Paraian: "Metanierul este un suport material pentru o lucrare spirituala"

"Ce este rugaciunea de toata vremea? Ca sa stim ce este rugaciunea de toata vremea, e bine sa ne gandim la ceva din randuiala calugariei. Cand cineva se angajeaza la viata calugareasca si cand i se face intrarea in monahism, in calugarie, in mod solemn, i se da un obiect care tine de vesmintele calugaresti. Atunci cand i se da "haina veseliei", camasa cea alba, cand i se da reverenda, cand i se da rasa, cand i se da cingatoarea, cand i se da culionul si camilafca, i se da si ceea ce numim noi metanie. Si cand i se dau metaniile celui pregatit pentru viata calugareasca, se spune asa: "Fratele nostru - i se spune numele -, primeste sabia Duhului, care este cuvantul lui Dumnezeu, spre rugaciunea din tot ceasul catre Hristos". Asta se spune, in general, in auzul tuturor, pentru toti cei de fata, sa stie cei de fata ca fratele nostru primeste "sabia Duhului, care este cuvantul lui Dumnezeu, spre rugaciunea din tot ceasul catre Hristos" (…).

I se dau metaniile si calugarul trebuie sa le aiba la el si sa zica mereu, intemeiat pe aceasta metanie, intemeiat pe obiectul acesta, "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul". Prin urmare, obiectul acesta, metaniile, este un suport material pentru o lucrare spirituala care nu se face de la sine, nu se realizeaza de la sine. Si atunci, omul se ajuta si cu ceva material, cu obiectul acesta pe care avandu-l in mana, isi aduce aminte mai repede ca trebuie sa zica rugaciunea, iar neavandu-l in mana, de multe ori se intrerupe din rugaciune, isi uita de indatorirea de a avea "in toata vremea, in minte, in inima, in cuget si in gura, numele Domnului Iisus", isi uita ca trebuie sa spuna "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul".