Citat:
În prealabil postat de Ioan_Cezar
Asta iarăși mi se pare un lucru frumos: rânduiala slujbelor noastre, ordinea bună, neîntâmplătoare din ele.
|
Este un ecou viu a randuielii cu care este scrisa Scriitura. Ordinea buna, neintamplatoare, de la Geneza la Revelatie. Frumusetea, rotunjimea si perfectiunea ritmului liturghiei isi gaseste corespondent numai in frumusetea, rotunjimea si perfectiunea ritmului Cartii. Respirarea acestei frumuseti intareste in noi ideea pe care dogma ne-o transmite: si Liturghia, si Scriptura sunt dumnezeiesc inspirate. Nu poate omul singur, nici daca adauga geniul la sfintenie sa "compuna" o frumusete atat de perfecta ca Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie, asa cum un colectiv de autori aflati la distanta de mii de ani, scriind carti disparate, nu ar putea sa "compuna" ceva ca Sfanta si Dumnezeiasca Scriptura. In ambele cazuri ne surprinde ROSTUL, care nu se lasa patruns cu una cu doua, dar, odata patruns, ca o panza de paianjen ni se ia de pe ochi si ne spunem: "cum de nu m-am gandit ? Era asa de simplu!". Un detaliu aparent fara importanta din Exod se lamureste tocmai in Fapte. Tot asa e si cu randuiala Sfintei Liturghii. De ce slujba nu e inceputa de preot, ci de diacon, care zice "Binecuvanteaza, parinte!" ? Din acelasi motiv pentru care intai a venit Ioan, pe urma a venit Isus. Cine suntem noi, drept cine ne luam, ca sa ne rugam la Ectenia Mica "pentru pacea de sus?" Ne vom da seama la Heruvic. Si asa mai departe.
Hotarat lucru: si Biblia, si liturgia Bisericii sunt lucrarea lui Dumnezeu.