Exista într-o formă incipientă, dorința preoților ortodocși de a se supune (citește "comuniune") Romei era și este încă în gena lor. La fel se poate spune și despre poporul credincios.
Doar că a fost nevoie de un mic imbold: niște promisiuni de funcții, niște galbeni, chestii d'astea lumești și gata! s-a produs unirea formală, cea spirituală era, după cum am zis, în geană.
