Interesant că fiecare înțelege cuvântul reformă în felul lui și are așteptări diferite cu privire la ce ar trebui să se întâmple.
Și Patriarhul Daniel era și este considerat un ”reformist”, deși B.O.R. a avut cea mai abruptă cădere în încrederea populației din 90 încoace în mandatul său, posibil și altcineva dacă era patriarh, să zicem Teofan Savu să fi mers în aceeași direcție, deci nu e o chestie legată doar de patriarhul Daniel, ci de ideea de ”patriarh reformist”, ”oameni noi”, ”un altfel de administrație(bisericească)”, ”tineretul=viitorul”, ”vrem schimbareaaa”.
A se vedea ce scria Florian Bichir la alegerea patriarhului prin 2007:
„Votul Colegiului Electoral Bisericesc înseamnă un
vot dat reformei, un
vot dat viitorului Bisericii. Este însă un vot dat
tinereții, un pariu pe termen lung. Este un vot dat cu certitudine în
favoarea schimbării, pentru că Biserica Ortodoxă Română, în multe privințe, este rămasă la nivelul anilor ‘80. Iar explozia de lăcașuri de cult de după 1990 nu este suficientă.
Nu poti vorbi de
integrare europeană, de deschidere și să continui să ai în cler preoți care cred că internetul este unealta diavolului,”
https://evz.ro/patriarhul-si-pariul-cu-istoria.html
Știre protv din 2016:
”Pentru prima data dupa Revolutie, increderea romanilor in Biserica a scazut sub 60 de procente. Cel putin, asta arata, cel mai recent sondaj realizat de IRES.
In 2003 de exemplu cota era la 90%, mai mult decat pentru orice alta institutie. Dupa o usoara scadere, in 2011 a avut o revenire la 84 de procente. Apoi increderea s-a scufundat, la propriu. A ajuns aici, astazi, la 58 la suta. Este cel mai jos punct atins de Biserica de cand se fac astfel de masuratori in Romania.”
https://stirileprotv.ro/stiri/social...deranjati.html
Să avem grijă ce ne dorim, să
nu ne trezim cu o reformă care distruge și licărul de credință rămas în oameni, care abia mai pâlpâie, la alegerea următorului patriarh.