Altfel spus "grija cea lumeasca sa o lepadam".Dar atunci cand aproape nimic din cele lumesti nu te mai atrage si ai ranuntat rand pe rand la patimi,la podoabe,la mancaruri gustoase,la prieteni zgomotosi care, de cand tu stii doar drumul bisericii te gasesc neatractiv pentru ca pe multi oamenii viciile comune ii unesc,si nici in credinta nu esti ca o flacara (caci au avut grija cei din jur sa te mai stinga caci ii dogoreai) ci esti asa,caldut
cum e?
Sunt aici pe forum pareri pertinente despre orisice problema si sunt multi care dau sfaturi bune dar sunt atat de putini cei care impartasesc din neputintele lor pe drumul anevoios al Golgotei.Este oare vreunul dintre voi care nu se poticneste este vreunul care nu cade?Este vreunul care nu are ispite? Eu le am pe toate.