Citat:
|
În prealabil postat de vsovi
[...]lasand pe Dumnezeu ajungi in necredintza shi uitare care e la fel ca o neascultare de razvratire, doar ca nu-tzi dai seama ca e mai dureroasa ca aia, ca asta tzine mult mai mult ca perioada, ca zici ca eshti caldicel, dar defapt tu eshti cazut in caldicia gradinilor suspendate ale semiramidei, unde te incantzi cu bunastarea in cleshtele cu 2 dintzi ce tzine o nuca plina cu manie shi desfranare pentru a o sparge din interior, dar atunci doar cand se va trezi.....
Deci stimate veliur, e greu de tot cu poftele, dar curvia am observat ca are legaturi cu patima inradacinata in multzi ani, shi se vindeca foarte greu[...]
[...]doar ca poate mai bine ascultzi de randuiala ca sa nu tzi se ridice la cap ca ai fi shi mare postitor... ca atunci e dejale. ???:(:(
|
Da, asta am observat si eu, ca atunci cand stai mai mult timp decat erai obisnuit in infranare, parca se aduna in tine dorinte din ce in ce mai puternice de reintoarcere la pacat, care ar putea fi asemuite cu energii negative adunate intr-o nuca, care la un moment dat va crapa si vor iesi pe acolo cu jet in presiune toata aprinderea spre desfranare, de te doboara cand iti e lumea mai draga, iar de nu cazi, te impresoara ganduri parsive de mandrie subtila, din aceea fina si subtire, ca iti cuprinde sufletul pe nestiute si te afli fara sa vrei mare nevoitor cu vrednice rezultate. Cumplita mai e si starea asta, ca te departezi de una si dai de alta, slavirea de sine ce se naste camuflata chiar din tine insuti, cuprinzand sufletul cu impresii mincinoase.
Pai da, ca omul dupa placeri arzatoare alearga multi ani ca sa le dezvolte si sa le introduca in cotidian, obiectivele lui devenind obtinerea placerii-dulceata pacatului, dar asta in mod inconstient si neinteresat ca devine un sclav si totodata un dependent de viciu.
Cat priveste postul, e cam greu cu hrana uscata, ar insemna sa mananc numai pesmeti si produse din cereale. Dar ce folos tot postul asta cu hrana uscata, daca pe strada iti fuge ochiul pe unde nu vrei si nici nu te astepti? Si ce folos daca nici macar mintea nu o pot stapani bine, de imi aluneca gandurile in toate cotloanele amintirilor pacatoase?