[anna21]

Majoritatea studiilor pe care le-am citit sunt in engleza.. am gasit totusi un articol despre aspartam pe situl Jurnalului National:
Familia Victoriei Inness Brown era dependentă de băuturi carbogazoase de tip light. După ce a cercetat efectele aspartamului(APM), care se găseşte in toate tipurile acestea de băuturi, ea şi-a dat seama că APM va duce la moartea prematură a ei sau membrilor familiei sale.
Pentru a se convinge singură că efectele adverse despre care citise sunt reale, femeia a decis să realizeze propriul ei experiment, cu 108 şobolani, vreme de 2 ani şi 8 luni. In fiecare zi ea a hrănit şobolanii cu echivalentul APM conţinut in 150 grame de băutură carbogazoasă tip diet până când aceştia au murit. Rezultatele sunt halucinante : 11 femele şobolan din grupul ce a primit APM (37%) au dezvoltat tumori, unele de dimensiuni uriaşe.



Printre efectele adverse ale APM pentru care vom găsi poze se numără: tumori, probleme oculare (protruzinarea ochilor, ieşirea acestora din orbită, orbire, dezlipire de retină, sângerări oculare), paralizie parţială, torticolis spasmodic, leziuni la nivelul pielii, obezitate, defecte la naştere. APM (E951) este unul dintre cei mai folosiţi indulcitori artificiali din lume. A fost aprobat de FDA ( Food and Drug Administration ) in 1981 pentru utilizarea in solide, in 1983 a primit aprobarea pentru folosirea in băuturi, iar in 1996 a primit aprobarea de indulcitor general, aşa incât actualmete, APM poate fi găsit in peste 6000 de produse şi peste 500 de tipuri de medicamente ( băuturi light, gume de mestecat fără zahăr, gemuri, produse pentru diabetici, indulcitori pentru masă, bombonele fără zahăr , gemuri, suplimente nutriţionale – concentrate proteince). In SUA, peste 70% din APM vândut se regăseşte in băuturi carbogazoase. Nivelul acceptabil zilnic (ADI - acceptable daily intake) pentru APM este de 50mg/kg corp (SUA) sau de 40mg/kg corp (UE).



CONTROVERSAT
Studiile ştiinţifice privind aspartamul sunt numeroase şi, din nefericire, contradictorii. Acesta este unul din motivele pentru care, in 1998, doctorul Ralph G. Walton, profesor de Psihiatrie Clinică in cadrul Universitatii de Nord Est din Ohio, publica un articol in care analizează studiile privind APM. El a corelat rezultatele cu sursele de finanţare. Profesorul a găsit in jurnalele medicale 166 de studii cu relevanţă pentru siguranta umană. El a observat că din cele 74 de studii finanţate de industrie (Monsanto, G.D. Searle, ILSI, etc.- fabricanţi, producători, deţinători ai patentelor pentru APM etc), 100% atestau siguranţa APM, in vreme ce din cele 92 de studii nefinanţate de industrie, 84(91%) au descoperit probleme cu aditivul. Dintre cele nefinanţate de industrie, majoritatea celor care au găsit APM sigur au fost finanţate de FDA (Administraţia Alimentelor şi Medicamentelor din SUA). Printre efectele adverse cunoscute incă din anii 1970 ale APM se numără neurotoxicitatea, creşterea riscului de tumori pe creier, mărirea anormală a nivelelor de fenialanină şi tirozină la nivelul creierului, dar şi scăderea nivelului de triptofan după o masă bogată in glucide. Triptofanul este precursorul serotoninei (5-hidroxi-triptamina = ‘ hormonul fericirii’). Modificările acestor neurotransmitători sunt corelate cu o sumedenie de efecte adverse precum crizele epileptice, modificări bruşte ale comportamentului, dureri intense de cap, efecte paradoxale asupra apetitului, cu alternanţa foame intensă – lipsa poftei de mâncare. (SURVEY OF ASPARTAME STUDIES: CORRELATION OF OUTCOME AND FUNDING SOURCES Ralph G. Walton, M.D. Chairman The Center for Behavioral Medicine Forum Health Professor and Chairman Department of Psychiatry Northeastern Ohio Universities College of Medicine)

Studiile independente, nefinantate de industrie, spun despre APM că:

1) Consumarea APM duce la acumularea formaldehidei in celule. Formaldehida se leagă de proteine celulare (majoritatea enzime) şi de ADN (mitocondrial şi nuclear), realizând ‘leziuni’ la aceste nivel. Apare astfel o posibilă cauză de cancer. Formaldehida este toxică şi pentru celulele nervoase si pentru nervul optic. (1)
2) APM creşte de 2,66 ori riscul de a dezvolta tumori maligne pe creier. Riscul este de până la 7 ori mai mare in cazul grupului de subiecţi cel mai expus la aspartam. (2)
3) In martie 2006 se demonstrează experimental că aspartamul este cancerigen. El creşte incidenţa limfoamelor şi leucemiilor, tumorilor cerebrale, tumorilor renale şi ale nervilor periferici. Efectele sunt puse pe seama potenţialului cancerigen al formaldehidei care produce leziuni la nivelul ADN. (3) Trebuie menţionat că acest studiu este unul dintre cele mai complexe studii realizate vreaodată, fiind realizat de un centru complet independent, Fundaţia Europeană de Oncologie şi Ştiinţe de Mediu Ramazzini, Bologna, Italia. Studiul a fost realizat pe 1900 de cobai (şobolani de laborator) şi se intinde de la vârstă de 8 săptămâni a şobolanilor până la moartea acestora (ultimul a murit la 159 de saptamani, deci la aproximativ 3 ani). Cobaii au primit o cantitate de aspartam mai mică decât doza considerată a fi sigură de producător de 20 mg/kg (faţa de 40mg/kg – valoarea producătorului). Chiar şi in aceste condiţii aspartamul s-a dovedit a fi multicarcinogen. Trebuie menţionat că un asemenea studiu nu se poate realiza pe om (un studiu pe toata durata vieţii). Costurile ar fi imense, iar rezultatele ar aparea in 90-100 de ani.
4) Un studiu foarte riguros publicat pe 13 iunie 2007 in ediţia online a prestigiosului jurnal ‘Enviromental Health Perspectives’, a arătat că, folosit zilnic, in doze mici, pe durata intregii vieţi, incepând din perioada fetală, APM creşte riscul de cancer.(4) Cercetătorii Fundaţiei Ramazzini au administrat APM unor grupuri de şobolani pe durata intregii lor vieţi (inclusiv viaţa fetală, sau intrauterină), la doze variate (0 mg/kg corp-zi, 20mg/kg corp/zi şi 100mg/kg corp/zi). Ei au observat o frecvenţă mai ridicată pentru limfoame, leucemii şi cancere la sân, chiar şi la doze mici de indulcitor, adică 20mg / kilogram corp /zi, precum şi o creştere a frecvenţei cancerelor, dependentă de doza de APM. Grupul care a primit 100mg/kg corp de aspartam a avut o creştere mult mai mare a numarului de cancere decât cel care a primit 20mg / kg corp. Aceste cancere (leucemie, limfom, de sân) sunt cancerele cu o foarte mare creştere la tineri in ultimele decenii. Un copil de 20 de kg care bea aproximativ 1 litru de băutură light/ fără zahăr ( dar care conţine aspartam), sau un adult de 70 de kilograme bea 2,5 litri primesc 20mg/kg corp. Nu socotim aici şi APM din alte produse : gume de mestecat sau bomboane. Sunt destui copii care consumă peste 2,5 litri zilnic, deci problema este cat se poate de reală.
5) Principalul motiv pentru care APM a fost promovat este scăderea in greutate. Având ‘zero calorii’ aditivul ar trebui să ajute la controlul greutăţii. Paradoxal, APM nu reuşeşte să reducă greutatea consumatorilor. Unele studii au arătat ca situaţia este inversă. Riscul de a fi supraponderal creşte cu 41% la fiecare sticlă de băutură cu aspartam consumată, după cum arată o cercetare publicată in ediţia din Iulie 2004 a Jurnalului Internaţional de Obezitate. Explicaţia a venit din faptul că gustul ‘dulce’ al aspartamului determină o descărcare puternică şi foarte rapidă de insulină in circulaţie - faza cefalică a secreţiei de insulină. Dacă in cazul unui produs cu zahăr sau carbohidraţi, consumatorul işi primeşte apoi glucidele şi insulina işi realizează efectul, in cazul APM, consumatorul nu primeşte acele glucide şi, mai târziu, va consuma compensator mult mai multe calorii, lucru ce in final duce la creşterea in greutate. (5)

Mecanismul prin care APM are efectele adverse constatate de cercetători ar putea fi explicat prin structura chimică a acestuia. Denumit şi aspartil-fenilalanin-1-metil-ester, APM este format din 2 aminoacizi ( acidul aspartic şi fenilalanina ), uniţi printr-o moleculă de metanol (un alcool foarte toxic). Prin descompunerea enzimatică in intestin, APM eliberează cei 2 acizi şi metanolul, toţi 3 fiind rapid absorbiti. Metanolul este metabolizat in organism (ficat) in acid formic şi aldehida formică (agent chimic folosit la imbălsămare şi conservarea cadavrelor), acestia fiind compusi toxici. Acidul aspartic poate trece de bariera sânge-creier şi este considerat o excitotoxină, el fixându-se la nivelul neuronilor pe receptori excitatori, stimulatori, generând impulsuri excitatorii ce ar putea explica rolul aspartamului in apariţia crizelor de epilepsie.

LUMEA ŞTIINŢIFICĂ RECOMANDĂ EVITAREA APM
CSPI (Centrul pentru Ştiinţă in Interesul Public, SUA) s-a sezizat deja in acest sens şi a schimbat ratingul APM de la ‘folosiţi cu prudenţă’ la ‘toată lumea ar trebui să-l evite’ (6). Totodată, CSPI recomandă tuturor oamenilor să evite şi alţi indulcitori artificiali, precum acesulfam K şi zaharină. CSPI recomandă şi industriei să evite folosirea acestui aditiv de acum incolo in produse. (7) ‘Diferite teste efectuate de-a lungul timpului au produs rezultate controversate, dar acest ultim studiu, ce intăreşte rezultatele studiilor publicate in anii anteriori arată că aspartamul nu este un produs sigur pentru consum uman, şi ar trebui interzis’. (CSPI)