Cătălin,
Aruncă o privire aici:
http://www.clinicalconnection.com/ex...&slID=15026018 . Niște cercetători vor să afle dacă postul ajută femeile bolnave de
Lymphangioleiomyomatosis căutînd subiecți pentru studiul lor. Interesantă este de fapt presupunerea lor, cum că
”Our hypothesis is that the ingestion of food increases chyle formation and lymphatic flow, which in turn increases the size of the lymphangioleiomyomas.”
Avem de-a face cu o tumoare (LAM results from proliferation of an abnormal cell), ceea ce mă trimite cu gîndul la faptul că:
1. Tumorile se hrănesc cu zahăr, ca orice celule, doar că ele sînt ahtiate după zahăr. O dată ce le tai sursa de combustibil au doar varianta să dea înapoi, să se micșoreze.
2. Orice tumoare crește din cauza hormonului de creștere IGF-1 pentru care fiecare celulă anormală dezvoltă foarte mulți receptori comparativ cu celulele normale. Dacă pacientul postește nemîncînd, acest IGF-1 scade (la mai puțin de 50% din valoarea inițială) și din nou celulele tumorii au de suferit.
3. Din momentul începerii sesiunii de post, după ce organismul consumă și ultima rezervă de glicogen din ficat, intră în stare de alertă și-și schimbă metabolismul. De aici încolo combustibilul folosit pentru supraviețuire este grăsimea proprie plus elementele care nu sînt necesare corpului pentru a funcționa. Așa că țesuturile moarte, tumorile și alte chestii inutile sînt atacate pentru a fi transformate în energie pe cît posibil. Dacă nu se pot folosi, sînt eliminate.
Sper că ți-am captat atenția, poți să transmiți mai departe informația femeii. Să știi că foarte multe tipuri de cancer plus boli din cele mai ciudate, fără leac, s-au tratat definitiv cu metoda postului negru. Cu sau fără apă. Internetul e al tău.
Pentru încurajare, îți mărturisesc că avînd 186 cm / 63 kg am postit doar cu apă 26 de zile și 7 ore, timp în care am mers la lucru fără concediu, am renovat o cameră, am remobilat-o, am montat 3 corpuri suspendate, am construit un pat de 180 x 200 din elemente foarte grele, am cărat apă și cumpărături, am lucrat nopți, pe scurt nu mi-am cruțat energia deloc. Și nu mi-a revenit foamea nici atunci. Deci un om de grutate normală care stă la pat poate în condiții obișnuite să postească minim o lună, suficient ca să treacă de la moartea iminentă la posibilitatea ridicată de a trăi, chiar dacă tumoarea nu i se repară din prima sesiune.
Dacă ești curios, mai vorbim.