[Eugen7]

A) Expresia „fraţii Domnului“ poate avea un sens mai larg, mai ales în mediul iudaic. În Vechiul Testament termenul „frate“ se foloseşte în mai multe rânduri în loc de „rudenie“ (nepot, văr etc.). Avraam era unchiul lui Lot (Fac 12, 5: Şi a luat Avram pe Sarai, femeia sa, pe Lot, fiul fratelui său...; 14, 12: Când s-au dus, au luat de asemenea şi pe Lot, nepotul lui Avram...); totuşi, în mai multe rânduri, pentru înrudirea dintre ei se foloseşte termenul „frate“ (în ebraică ah, tradus în Septuaginta prin adelfos): Să nu fie sfadă între mine şi tine, ...căci suntem fraţi (Fac 13, 8); Auzind Avram că fratele său (ebr. ahio) a fost luat în robie... (Fac 14, 14); Şi au întors prada luată din Sodoma, au întors şi pe Lot, fratele său (ebr. ahio)... (Fac 14, 16). La fel, din mai multe texte aflăm că Laban era unchiul lui Iacov. Aşa: Fac 27, 43: Acum dar, fiul meu, ascultă povaţa mea şi... fugi la Haran, în Mesopotamia, la fratele meu Laban; 28, 2: ...în casa lui Batuel, tatăl mamei tale, şi-ţi ia femeie de acolo, din fetele lui Laban, fratele mamei tale; 28, 5: ...Şi aşa Isaac i-a dat drumul lui Iacov, iar acesta s-a dus în Mesopotamia, la Laban, fiul lui Batuel Arameul şi fratele Rebecăi, mama lui Iacov şi a lui Isav; 29, 1: Iacov s-a dus…la Laban, fiul lui Batuel Arameul şi fratele Rebecăi, mama lui Iacov şi a lui Isav; 29, 10: Văzând Iacov pe Rahila, fiica lui Laban, fratele mamei sale...; 29, 13: Auzind Laban de sosirea lui Iacov, fiul surorii sale... Totuşi, Laban i se adresează lui Iacov, nepotul său, numindu-l „frate“: Au doară îmi vei sluji în dar, pentru că îmi eşti frate (ebr. ahi)? (Fac 29, 15). Menţionăm că, în toate aceste texte, originalul ebraic are ah, „frate“, tradus corect în Septuaginta prin adelfos; ţinând însă seama de context, ediţia sinodală redă termenul prin „rudă“, subliniind astfel faptul că termenul „frate“ este folosit aici în sens larg. În Levitic 10, 4 sunt numiţi „fraţi“ verii fiilor lui Aaron: Atunci a chemat Moise pe Misail şi Elţafan, fiii lui Uziel, unchiul lui Aaron şi le-a zis: Duceţi-vă de scoateţi pe fraţii voştri din locaşul cel sfânt... Tot în loc de veri este folosit pluralul „fraţi“ în I Paral 23, 22: Eleazar însă a murit şi n-a avut feciori, ci numai fete şi le-au luat de soţii fiii lui Chiş, fraţii (verii) lor. Folosirea termenului „frate“ cu înţelesul din urmă este perfect inteligibilă dacă ţinem
seama de faptul că nici ebraica, nici aramaica (limbă vorbită în Ţara Sfântă în vremea Mântuitorului) nu posedă un termen corespunzător pentru „văr“. Astfel încât, în loc de o locuţiune mai complicată, ca de pildă, „fiul unchiului său“ (cf. Fac 28, 2: fratele mamei tale; Fac 29, 10: Laban, fratele mamei sale; Fac 29, 13: Iacov, fiul surorii sale), a fost preferată exprimarea mai simplă, termenul „frate“ folosindu-se în mod curent cu sensul mai larg de „rudenie“ şi în special de „văr“.