[Bianca1994]

În prealabil postat de gpalama

Draga Bianca, Hristos zice asa: RUGATI-VA ca sa nu cadeti in ispita.

Daca omul s-a departat de Hristos cu siguranta ca va cadea in MARI ispite in viata.

Tu vorbesti despre mari, mari greseli in care nu se cade chiar oricum; astea nu sunt "ispite" ingaduite de Dumnezeu spre inteleptirea noastra. Astea sunt mari ispite si gropi in care cadem din cauza diavolului.

De astfel de ispite ne ferim si ne pazim NUMAI daca stam prin rugaciune aproape de Dumnezeu si Biserica.


Toate exemplele din pateric arata clar ca DUmnezeu ajuta grabnic in astfel de situatii.

Suferinta este o suferinta grea, cauzata de caderea in ispita prin departarea de Dumnezeu.

Nu ai ce sa intelegi din suferinta asta. Nu este suferinta pentru indreptare, nu este suferinta pentru folos. Este suferinta venita datorita vietii departate de Dumnezeu.

S-a ajuns in situatia asta pentru ca oamenii au stat departe de Dumnezeu.


Si ca sa fiu putin mai clar o sa-ti dau 2 exemple din Vietile Sfintilor:
1. Sfanta Iustina a fost chinuita trupeste de diavol fantastic de mult. Din ingaduinta lui Dumnezeu, spre folosul ei, a comunitatii, spre folosul Sf. Ciprian.
A suferit cumplit de chinul acesta, dar PRIN RUGACIUNE SI POST a biruit diavolul.
In cazul asta lucrurile pe scurt sunt: diavol, ispita mare trupeste, rugaciune, biruinta.

2. In viata Sf. Nectarie este urmatorul exemplu: un tanar grec urma sa se casatoreasca. Era marinar si pe mare s-a imbolnavit grav rau de tot cu 2 luni inainte sa se casatoreasca. A paralizat de la mijloc in jos, a orbit, cumplit pe scurt.
S-a dus la Sf. Nectarie in Eghina (care era mort). Cand a ajuns in fata BIsericii, Sf. Nectarie il astepta in fata Bisericii, sus pe scarile. Doar omul bolnav l-a vazut, nu si cei care erau impreuna cu el.

Sf. Nectarie i-a spus clar atunci: "AI CAZUT IN ACEASTA BOALA DEOARECE TE-AI DEPARTAT DE BISERICA SI NU TE-AI RUGAT LUI DUMNEZEU SI MIE".

Punct si clar.

Dupa 40 de zile si rugaciuni si masluri, Sf. Nectarie s-a mai aratat de 2-3 ori si baiatul ala S-A FACUT COMPLET SANATOS.

Concluzie:
1. Daca traim dupa Dumnezeu, Dumnezeu este Tatal Nostru SI IN SUFERINTA.
El stie de ea, are grija de noi. Iar suferinta ARE UN ROST.
2. Daca NU traim dupa Dumnezeu atunci suferinta este o intamplare nefericita cu consecinte tragice si grave.

Inteleg ca acele exemple pe care le-am dat sunt mari greseli ,caderi in ispita sau le putem spune chiar actiuni diabolesti.Eu nu inteleg insa sensul suferintei in cazul victimelor.Nu cred ca boala ori vreo alta suferinta trebuie socotite drept pedepse divine,caci Dumnezeu este iubire.Asa cum ati aratat si dv in cele mai multe cazuri suferintele ori alte ispite sunt spre folosul nostru ,spre indreptare pentru a intelege nevoia noastra de Dumnezeu.Insa ,sa luam spre exemplu cazul unui copil bolnav de cancer sau a unuia care a fost victima ,sa zicem a unui pedofil.Ce rost are suferinta in cazul lor ?