Citat:
În prealabil postat de Demetrius
De regula (nu intotdeauna) duhovnicul impune reguli peste capul parintilor ca sa se conformeze copiii lor si nu invers, adica sa nu se conformeze preotul(si biserica) fata de slabiciunile copiilor, pentru ca mai tarziu va fi mai greu copiilor sa se lepede de sine.
E limpede ca nu Dumnezeu le-a dat daruri diferite fiindca amandoi au aceiasi parinti.
Tudor se starduieste peste firea sa de copil, urmand probabil modelul mamei, pe cand Maria te are model pe tine(vai voua!); de ce sa se straduiasca ea daca tu-i dovedesti ca n-are rost?
Prin urmare, e la fel de limpede ca "ritmul" tau nu e o reteta de urmat, ci de evitat.
|
Mulțumesc Demetrius pentru opinie. Ce frumos le limpezești tu pe toate! Ce simplu și fără enigme devine totul când explici tu, minune nu alta!
Am omis să îți spun că pe vremea când Tudor mergea la Biserică și învăța primii psalmi, mama lui încă refuza slujbele... Abia văzîndu-ne pe noi, an după an, a venit și ea; pentru ca mai apoi, desigur, să ne întreacă cu mult în vrednicie - asta e cu totul adevărat.
Și iarăși am uitat să precizez că Tudor nu se străduiește peste fire, am avut eu grijă să îl feresc de asta mai mereu. El pur și simplu este altfel decât copiii obișnuiți, de pildă decât sora lui. El pur și simplu face ușor ceea ce alții fac foarte greu sau deloc. El nu e un copil obișnuit în unele privințe, poți oare să pricepi? În timp ce Maria e o fetiță normală, adorabil de normală.