[quote=windorin;213195]Foarte putini sunt cei care reusesc sa posteasca fara ulei, vreme de 40 de zile.
Daca s'ar sta in chilie sau in curte, iar nu 3-4 ore pe zi prin autobuze, iar alte 8-9 la munca, da, acestea ar putea fi tinute mai bine.
La oras, lucrurile stau putin altfel (chiar daca nu vreau sa accept asta). Cand omul munceste mult, alearga si mai mult, el nu poate manca numai uscat. Isi distruge trupul, iar atunci va da seama pentru ce a facut cu "templul Duhului Sfant". Nevointa in post, metanii si in orice altceva, difera de la caz la caz, fiecare avand ritmul lui, programul lui, rezistenta lui, talantii lui, puterile lui date de Dumnezeu. Unul care nu poate posti aspru, are darul blandetii, iar altul care posteste de se usuca pe picioare are manie... si tot asa.
Domnul le stie pe ale fiecaruia, iar fiecare sa vada de ale lui.
Citat:
Frumos spus, Florin Ionut. Semnez si eu la acest cuvant.
Foarte multi postesc fara ulei in prima si ultima saptamana a Postului Mare. Mi se pare o nevointa mai la indemana pentru omul prins de toate ale lumii.
|
Eu cred ca facut niste afirmati tare aiurea:
1. Postul "ca la carte" este doar pentru cei care stau cu mainile in san.
2. Postul "ca la carte" distruge trupul. Dar ce ai mai zice de postul negru de 40 zile atunci?
3. Cei care postesc mai putin au "daruri compensatoare", asta inseamna ca cei care nu postesc deloc sunt cei mai daruiti?
4. Postul trebuie sa fie "indemanatic", "modern".
Unii postesc DOAR in prima si ultima saptamana. Asta e chiar si mai la indemana pentru "omul prins".
Intr-adevar, bine nu iti este in sensul ca dolofan dupa post n-ai sa fii, e clar dar nu cred ca cineva care l-a tinut cum trebuie cu credinta si ceva nevointa a ajuns sa cada din picioare, chiar daca n-a stat toata ziua in pat.
Intr-adevar, Dumnezeu nu-ti cere imposibilul, ci zice "fie tie fiule dupa credinta ta".
Problema este ca atunci cand daruim sau ne nevoim ne impacam si cu putina credinta, dar atunci cand cerem si facem am vrea sa avem si sa se vada pe noi muuuuulta credinta.