[quote= Madalina si alti suferinzi de depresie si necajiti sunt rezultatul acestei lumi nebune, al rautatii oamenilor, ai societatii oribile.
Cand vad cum ii face lumea (in necunostinta de cauza) pe toti egoisti (supremi!!!) si alte cele, dar nimeni nu se vede vinovat pentru rautatea proprie.
Nimeni nu se uita la cel din jur.
Traim intr-o vreme numai a banului si egoismului, dupa usi inchise.
Moare omul singur, ca un caine, in casa, pe strada, undeva, si nu stie nimeni.
Se intampla drame adevarate in case oameni si lumea habr n-are.
La fel este din pacate si in biserica. Nu stie nimeni ce lacrimi poarta omul in suflet. Nici preotul...cu lacrimi in ochi rogi si spui ce probleme ai si ceri ajutor. Nimic. Fiecare abia se poate ajuta pe el insusi si doreste...sa-i fie bine lui insusi. Cine nu cunoaste suferinta si greutatile vietii, mai bine sa taca.[/QUOTE]
sunt de acord ca traim intr-o lume nebuna. o simtim cu totii in fiecare clipa. si ne adunam cu totii puterile sa trecem mai departe. eu ma gandesc la cei ramasi in urma, care n-au mai avut suflare sa planga de atata durere. oare sa fi fost supararea madalinei mai mare decat ce simt ei acum? oare durerea copilului care o sa intrebe cu ce a gresit de mama lui nu a vrut sa traiasca pentru el e mai mica decat zbuciumul ei interior?
sunt de acord ca societatea are extrem de multe vicii si ca este extrem de nedrepta si rea, asa este, dar pentru asta trebuie sa ne luam viata? cu totii trecem prin momente grele, si fiind ale noastre, credem ca nu exista o suferinta mai mare decat a noastra, pentru ca noi o suportam zi de zi. dar sinuciderea nu este o solutie. asta condamn. alegerea sa ii lasi pe toti in urma ta. sunt oameni bolnavi de cancer, care se agata de ultima pastila si isi doresc sa mai traiasca macar o zi, sa mai stea macar o zi cu ai lor. si altii se sinucid pentru ca i-a parasit frumusetea, cel putin asa a scris in mesaj. asta nu inteleg...
si tocmai ca vorbesc din cunostinta de cauza, pentru ca am trait sa vad cum oamenii dragi mie mor, de tineri!!!, si iti doresti sa mai fi avut macar o zi sa le infrumusetezi viata, sa le spui o vorba buna, sa le mai indulcesti boala, oricat de greu pare, iar altii aleg sa moara. nu vreau sa judec, dar nu sunt de acord sa pui suferinta ta pe primul plan, chiar daca a ta pare mai crunta decat toate celelalte, ca doar e a ta.
sunt de acord, avem multe lacune in societate si in sistemul medical si poate ca ne vom trezi candva. asta e un semnal de alarma pentru fiecare dintre noi, sa deschidem bine ochii spre cel de langa noi, sa incercam sa ii oferim alinare si sa cautam la randul nostru sprijin cand simtim ca nu mai putem. sa nu ne inchidem in noi, sa lasam loc si pentru celalalt. dar sinuciderea nu este o solutie. nu stii ce are pregatit Dumnezeu pentru tine dincolo de aceste perioade cand simti ca nu mai suporti sa traiesti.
|