Citat:
În prealabil postat de ggmarius
Buna tuturor.
Trebuie sa clarific un lucru foarte important.
AM fost ultima data la spovedanie in iunie, in post. Atunci ma simteam atat de bine ca am scapat de un pacat care parca era lipit de mine, malahia. Mult timp a fost bine, dar din pacate saptamana trecuta l-am facut. In august vreau sa ma duc din nou la spovedit ca sa scap, sper definitiv, de el.
Chiar vreau sa ma schimb, numai nu am avut pana acum experienta , sau stiinta religioasa necesara pentru asta, sper ca acum o am.
Ceea ce vreau sa va intreb: ma voi duce intr-o tabara religioasa saptamana viitoare si vreau sa va cer parerea, daca pot sa fiu eu insumi, pot sa ma comport liber, de parca nu ar fi fost nimic, sau sa o las mai moale? intreb asta pentru ca am acest pacat in constiinta si in fiecare a 5-a secunda ma gandesc la el. Pur si simplu mi-e rusine de faptul ca am devenit un pacatos asa de mare.
Va rog, daca intelegeti ce vreau sa intreb, sa imi raspundeti la ceea ce v-am intrebat.
PS: va rog sa fiti la subiect, si sa nu imi spuneti ca nu trebuia sa o fac, pentru ca stiu deja foarte bine asta.
Doamne ajuta!
|
Este foarte bine să mergeți într-o asemenea tabără. Ar fi bine să fiți în stare de grație (să vă spovediți înainte) și, eventual, să luați binecuvântare. Numai fiind în stare de grație puteți trage folos maxim din programul taberei.
Faptul că nu ați mai comis un păcat de același fel din iunie până acum este, oricum, un succes. Nu fiți dezamăgit de recădere. Să nu vi se pară că întregul efort, rugăciunile, devoțiunile, au fost în zadar. Nu știm ce ar fi fost fără ele. "La ce folos să mă spovedesc, să mă împărtășesc, să mă rog, să țin post, când, iată, sunt într-o stare la fel de căzută ca anul trecut, pe vremea asta ?". Iată un gând care nu vine de la Dumnezeu, ci de la amăgitorul. Cine vâslește contra curentului, vâslind atâta cât poate de bine, înregistrează un mare succes dacă stă pe loc. Fiindcă altfel, s-ar lăsa dus la vale, spre oceanul păcatelor, acolo unde nu mai există scăpare. Dar puterea curentului scade până la urmă, că nu-i dă Dumnezeu omului mai mult decât poate duce. Și când va scădea, lucru care se întâmplă numai cu ajutorul Sf Taine și Ierurgii, veți putea înainta, apropiindu-vă și mai mult de izvorul de apă vie, care este Cristos.