Acum citiva ani in postul sf.Pasti m-am gindit sa fac si eu o fapta de milostenie in biserica.Vindusem un apartament si voiam sa multumesc bunului Dumnezeu ca m-a scapat din niste necazuri.Am cumpatat si am dus in biserica acele lucruri.Si au inceput ispitele.Eu sa ma uit mereu dupa ele, daca sunt puse unde voiam eu iar ei sa ma ispitesca nepunindu-le si batidu-si joc de acestea in fel si chip culminind cu ducerea lor in clopotnita bisericii.In aceasta perioada eram data dintr-un loc in altul desi veneam dimineata devreme si ma asezam la locul meu.Am continuat sa dau de pomana carti sa aduc flori etc.tot ce aduceam fiind arncat.Mi-am spus ca este o ispita si va trece.Dar nu a fost asa lucrurile s-au agravat din ce in ce mai tare culminind cu Joia Mare cind la slujba de seara mi s-a spus sa plec din acea biserica(de care apartin).In Vnerea Mare mi s-au adus lucrurile acasa si au fost puse in curte.Acum merg la alta biserica dar tot nu inteleg de ce mi s-au inimplat toate aceste si de ce adevarul se sacunde.Oare asa patesc toti acei care fac un bine pentru biserici sau pentru semenii lor?Am continuat si dupa plecarea de la bis.mea sa fac ce pot si eu dupa puterile mele si de fiecare data dupa ce am facut o fapta buna am avut necazuri pe care nici nu le puteam imagina.Oare asa se intimpla tuturor crestinilor? Raspunsuri am si eu,dar este greu sa vezi ca ti se raspunde mereu cu rau.Astept si parerile voastre daca vi se intimpla tot asa si daca da,ce faceti ca sa nu va smintiti ca sa puteti primi plate in cer pentru binele facut.Mie imi este din ce in ce mai greu.Ma rog sa ma ajute Dmnezeu sa nu renunt si sa -mi sporeasca rabdarea.